Procurorii au găsit e-mailuri în care fabrica Hexi îl avertiza pe Condrea că a depistat în bidoanele de Suprasept bacteria Pseudomonas, pe care dezinfectantul ar fi trebuit s-o omoare în spitale!
Articol publicat vineri, 15 decembrie 2017, 06:12
Biocidele contrafăcute erau atât de ineficiente că erau ele însele contaminate cu germeni!
De Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
”Șefu”.
Acesta este subiectul e-mailului ajuns în posesia procurorilor.
2.000
de săli de operații din România utilizau Suprasept, dezinfectant în care se găsise Pseudomonas
Pe 28 septembrie 2011, I.P., director de producție și biochimist la Hexi Pharma, le scrie urgent patronului Dan Condrea și directorului general Flori Dinu.
”Suprasept este contaminat în continuare cu Pseudomonas aeruginosa!”, îi anunță, îngrijorat, omul din fabrică.
Un germene periculos trăia în bidoanele care urmau să ajungă în spitale ca să omoare exact acel germene, printre alte bacterii, virusuri și spori!
Corespondau între ei pe yahoo, nu pe e-mailul Hexi Pharma
E-mailurile sunt astăzi la dosarul care a devenit public.
Și ele atestă cât de mare a fost frauda.
- E-mailurile demonstrează cât de întins a fost riscul la adresa vieții pacienților, permis și de ignoranța unui sistem medical înșelat, dar și complice!
Corespondența angajaților are loc nu pe e-mailurile de firmă, ci pe cele de yahoo.com.
3,8
milioane de români se internează pe an în spitalele care au folosit vreme de cel puțin 6 ani dezinfectanți contrafăcuți
Directorul de producție tocmai primise rezultatele analizelor de la Unilab, laboratorul de casă al Hexi Pharma.
Chiar Unilab, laboratorul pe care Condrea îl controla pe ascuns, îl avertizează că are o mare problemă cu unul dintre cei mai tari dezinfectanți ai săi.
În acel moment, Suprasept era folosit de medicii chirurgi, în peste 300 de spitale din 40 de județe.
Pseudomonas trăia în bidoanele cu Suprasept
Pe 29 septembrie 2011, o zi mai târziu, omul din fabrică revine cu alt e-mail.
Pseudomonas trăia bine mersi în bidoanele cu concentrat Suprasept!
Biochimistul din fabrică primește aceeași tăcere de la ”Șefu” și de la Flori Dinu.
Cum e posibil ca ”un dezinfectant de nivel înalt, folosit în sterilizarea instrumentarului chirurgical”, așa cum este prezentat Suprasept în licitațiile către spitale, să conțină chiar microorganismele pe care ar trebui să le distrugă?
”Nu produc efecte nici măcar în condiții de laborator”
E posibil pentru că ”biocidele Hexi Pharma nu aveau niciodată concentrația admisă”, după cum scriu procurorii în dosarul aflat acum la Judecătoria Sectorului 5.
Analizele de eficiență de la cinci laboratoare, unele acreditate internațional, cum e cel de la Chemina – Cehia, există în cele 776 de volume ale dosarului.
Și sunt incontestabile din punct de vedere științific.
Numai interesul și ignoranța unor somități medicale din România, de la ministrul din acel moment, Achimaș Cadariu, la managerul Monica Pop, au putut pune sub semnul îndoielii evidența medicală.
”Testele din România și din străinătate arată că dezinfectanții Hexi Pharma nu produc efectele scontate nici măcar în condiții de laborator și cu atât mai puțin într-o unitate sanitară, unde nu poate exista control strict al modului de aplicare”
- Rechizitoriul întocmit de Parchetul General
Rețetele moștenite
Patronul Dan Condrea și directorul general Flori Dinu continuă să aplice aceleași rețete diluate.
Directorul de producție renunță și pleacă din firmă.
În locul lui vine un alt director de producție, Mihail Leva, născut în Republica Moldova și absolvent de facultate la Iași.
El persistă cu aceleași rețete ineficiente și care întrețin și multiplică infecțiile din spitale, după cum susțin magistrații.
Mihail Leva a moștenit rețetele, așa cum și anteriorul director le moștenise.
Și așa cum Dan Condrea moștenise firma de la tatăl său.
Leva: ”Am încercat să-l determin pe Condrea de nenumărate ori să îmbunătățim rețetele”
”Dan Condrea a intrat în firma fondată de tatăl său în 1996, pe când avea 21 de ani. Flori Dinu a intrat în firmă în anul 2000”, scriu procurorii.
- Condrea senior fusese prieten cu Sorin Oprescu și farmacist la Spitalul Universitar, acolo unde firma și-a avut primul sediu.
- Apoi, Hexi Pharma ajunge cu sediul într-un bloc oferit de primărie către SRI și pe care serviciul secret l-a transformat în locuințe pentru angajații săi.
”Am încercat în numeroase rânduri să-l conving pe Dan Condrea să schimbăm rețetele, să le îmbunătățim”, declară Leva la Parchetul General.
”Au existat într-adevăr încercări de îmbunătățire din partea inculpatului Mihai Leva, director de producție, dar foarte mici ca valoare”, scrie în dosar procurorul Romulus Varga.
Procurorul a luat cele mai vechi rețete pe care le-a putut reconstitui.
Și a înlemnit.
Procurorii au strâns probe ale falsificării care a durat cel puțin din iunie 2010 până-n mai 2016!
Concluzia este unică în medicina din România.
6
ani e perioada minimă a fraudei, așa cum a putut fi reconstituită de Parchetul General
Hexi Pharma a falsificat:
- 39 de produse.
- În mii de contracte.
- Încheiate cu 340 de unități sanitare.
- Pe o perioadă care a durat, cel puțin, din 1 iunie 2010 și până în 16 mai 2016, când s-a oprit producția fabricii.
Conform surselor ziarului, perioada e cu siguranță mai mare, dar atât au putut documenta procurorii: 6 ani.
În cazul Suprasept, una dintre substanțele active a fost diluată 6 ani în mod intenționat, direct din fabricație, de 10 ori, iar cealaltă substanță activă, la jumătate.
Directorul de producție a făcut denunț la Parchet
Imediat după ce, pe 26 aprilie 2016, Gazeta publică primul episod din investigația Hexi Pharma, I.P. face un denunț la Procuratură.
Și le duce magistraților mai multe probe care atestă falsificarea substanțelor.
El este completat de recunoașterea amplă a celuilalt director de producție, Mihail Leva.
E-mailurile cu Pseudomonas, dar și alte dovezi, sunt astăzi în cele 778 de dosare de la Judecătoria Sectorului 5.
Responsabilitatea managerilor de spital
Conform specialiștilor, Pseudomonas aeruginosa e responsabilă cu aproximativ 20% dintre infecțiile nosocomiale din spitale.
Atacă tractul digestiv și stomacul.
Totuși, cum e posibil ca germenii care urmau să fie combătuți să trăiască într-un dezinfectant? Și nimeni din spitale să nu observe.
Aici apare ceea ce procurorii schițează în dosar drept responsabilitatea, nu penală, dar profesională, a managerilor, medicilor și autorităților din sănătate.
”Inculpații au pus pe etichetă concentrații mari, astfel încât managerii spitalelor să poată justifica achizițiile Hexi Pharma sau să le prefere în mod real”
- Rechizitoriul întocmit de Parchetul General
Procurorii constată cum ”concentrațiile de pe eticheta Hexi Pharma erau nerealist de mari”.
Ei pot spune asta pentru că le compară cu alte produse de pe piață.
Dacă ar fi avut concentrațiile de pe etichetă, ar fi mirosit și ar fi afectat pielea
Magistrații constată două lucruri fundamentale:
- Comisia de Biocide nu ar fi avut de ce să încurajeze în mod normal concentrații mai mari decât cele necesare, ”pentru că ele sunt periculoare și dăunătoare vieții și mediului”. Dar Comisia n-a făcut nimic!
- Apoi, dacă dezinfectanții ar fi avut, într-adevăr, concentrații atât de mari, ei ar fi fost simțiți ca mirositori sau dificil de folosit pe piele de către medici. Însă aproape nimeni din spitale n-a reclamat produsele Hexi Pharma, vreme de cel puțin 6 ani.
În acest timp, Hexi Pharma găsea bacterii periculoase pentru sănătate în propriile produse.
Și 300.000 de pacienți se internau în fiecare lună în cele 340 de spitale aprovizionate cu Hexi Pharma.
Cum au fost orbi și muți șefii sănătății discutăm în zilele următoare, tot cu probe din dosar.
EN
