EXCLUSIV • Laboratorul deținut de Hexi Pharma a recunoscut în fața procurorilor: "Am făcut teste experimentale”! Pe milioane de români din spitale!

Managerul general și șeful de laborator Unilab, Gianina Bărbuță și Tatiana Arabagiu, și-au recunoscut complicitatea: ei încercau ”la negru” în laborator ceea ce Condrea testa mai departe pe pacienți!

Întrebare procurori: ”De ce ați ascuns analizele ineficiente ale dezinfectanților Hexi?”.

Răspuns șefi Unilab: ”Acele substanțe veneau direct de la Condrea. Erau teste experimentale”.

• Chimiștii de la Unilab au povestit în dosarul penal cum primeau de la Dan Condrea recipienți nemarcați și făceau ”analize necodate”, pe care le-au descris la Parchetul General ca ”experimente”.
• O făceau în secret, fără evidențe, fără să treacă rezultatele negative în acte și fără facturi.
• În emailuri și în convorbiri pe WatsApp interceptate de procurori, Condrea și șefii Unilab vorbesc în clar despre teste pe Suprasept, Kalas și alte produse existente pe piață.
• Dacă testele ieșeau prost, nu le înregistrau!
• Hexi Pharma și Unilab se jucau, pur și simplu, cu nivelul substanței active și al eficienței.
• Cum se numește asta?
• Exact cum au declarat ei, procurorilor: ”un experiment”, însă unul gigantic, pe milioane de bolnavi din spitale.
• Experimentau nu produse noi, ci concentrația dezinfectanților care deja fuseseră avizați și erau distribuiți în 340 de spitale.
• Totul pentru profit.
• Condrea, Bărbuță și ceilalți încălcau ”fișele de securitate”, cum documentul principal pe baza căruia se avizau biocidele.
• Nici unul dintre șefii Unilab nu este inculpat.
• Laboratorul lucrează și astăzi.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Un sfat gratuit pe care ni-l dă dosarul Hexi Pharma.

Să nu credeți că ce ștergeți în WhatsApp rămâne șters!

Pentru noi, oamenii obișnuiți, modalitatea în care procurorii au reconstituit convorbirile de pe WhatsApp  ale lui Dan Condrea înseamnă curiozitate.

Pentru cei implicați în cazul juridic, recuperarea telefonului e îngrijorare.

Iar pentru pacienții care află acum că suferința lor a fost rezultatul unei complicități extinse, sentimentul e atroce.

Experimente pe milioane de bolnavi

Chiar în ziua sinuciderii lui Condrea, 22 mai 2016, procurorii ridică de la locul accidentului ambele telefoane Samsung ale patronului.

Ei solicită judecătorului mandat ca să reconstituie convorbirile purtate pe mesagerii de net.

Îl primesc.

Și descoperă ceva extrem de grav.

Nu numai că patronul știa de ineficiența biocidelor, dar el mușamaliza rezultatele negative, împreună cu oamenii din interiorul laboratorului ”independent”.

Hexi Pharma și Unilab lucrau ca un mecanism.

Ce făceau ei?

”Experimente”, după cum declară senină, în fața procurorilor, chiar Gianina Bărbuță, șefa Unilab.

Totul e în dosar.

Făceau experimente, dar nu doar în laborator, ci pe milioane de oameni.

Ce experimentau în laborator, fără să țină cont de ineficiență, era mai apoi produs în fabrică și livrat în 340 de spitale și mii de săli de operații.

Făceau totul încălcând eticheta, fișele de securitate și avizele primite de la stat.

Cine e Gianina Bărbuță?

Fotografii ale directorului general Unilab, Gianina Bărbuță, ambele făcute la sediul din Otopeni al laboratorului

Gianina Bărbuță s-a numit Croc înainte de căsătorie.

În aprilie 2016, când au început dezvăluirile, Gazeta a scris, pe baza mărturiilor surselor din Hexi Pharma, că ”Gianina Bărbuță, fostă Croc, e unul dintre oamenii de încredere ai lui Condrea”.

”Condrea a folosit-o pe Gianina Bărbuță atât în afacerile cu firme off shore, cât și în laboratorul Unilab” 
- Surse ale Gazetei Sporturilor

Așa este.

Ajunsă șefă la Unilab, Gianina Bărbuță s-a asigurat că rezultatele pe care le transmitea către Hexi Pharma și către stat să fie bune. Chiar dacă dezinfectanții nu erau!

Aici, în vila galbenă din Otopeni unde se află sediul Unilab, aproape lipită de Institutul ”Ana Aslan”, se află multe dintre explicațiile fenomenului Hexi Pharma.

Unilab păcălea Comisia Națională de Biocide

Unilab a fost ”fundamentul științific” al Hexi Pharma.

Ani de zile, laboratorul i-a eliberat firmei lui Condrea ”cărți de vizită ale eficienței produselor”.

Pentru ca un dezinfectant să poată fi pus pe piața românească, e nevoie să obțină aviz de la Comisia Națională de Biocide.

Comisia nu face propriile testări.

Ea primește un dosar, unde, în cazul lui Hexi Pharma, cele mai multe analize veneau de la Unilab.

Aceste caracteristici sunt trecute într-o ”fișă de securitate” a produsului, alcătuită după norme europene.

Acum regulile s-au schimbat, în ”fișa de securitate” a oricărui biocid comercializat în România e nevoie de certificarea eficienței la laboratoare acreditate internațional.

• Ca să facem o comparație între felul în care lucra Unilab și felul în care lucrează un laborator serios, toate cele 39 substanțe Hexi testate la Chemila, laborator acreditat din Cehia, au picat.

Până în aprilie 2016 era altfel.

Înaintea investigației de presă, era suficient că pe analizele puse la dosarul Hexi scria: ”Unilab: rezultat eficient”.

Dar cum erau contrafăcute rezultatele?

Percheziții la laborator

Echipa de la Parchetul General condusă de procurorul șef de secție Romulus Varga a făcut percheziții la Unilab după moartea lui Condrea.

Ei aveau mai multe probe că șefii Unilab ascund adevărul.

Unilab transmisese în scris Parchetului că nu au găsit în ultimii 6 ani toate  biocidele Hexi testate fuseseră eficiente!

Parchetul General știa că mint din:

• Emailurile prin care fostul director de producție al Hexi Pharma îi anunța pe Dan Codrea și pe Flori Dinu că ”Suprasept este contaminat cu Pseudomonas”.
• Convorbirile de pe WhatsApp între Condrea și Gianina Bărbuță, în care Suprasept, Kalas, dar și alte produse ieșiseră ineficiente.

Investigatorii îi audiază întâi pe șefii Unilab, apoi pe alți oameni din laborator.

Mărturiile sunt, nu există un alt cuvânt, cutremurătoare în inconștiența lor.

”Dan Condrea trimitea testările experimentale în recipiente nemarcate”

Gianina Bărbuță (stânga), cu un tort la o aniversare, chiar în sediul Unilab

Gianina Bărbuță le spune, din nou, procurorilor, că ”testele de eficiență ieșeau bine la produsele Hexi”.

Când i se aduc probe că au avut și rezultate ineficiente, ea zice că ”aceste teste la care vă referiți nu erau oficiale”.

Cum nu erau oficiale, întreabă procurorii, siderați?

”Dan Condrea trimitea anumite produse ca să le testeze. Nu știu, probabil că voia să le introducă pe piață. Pe acestea nu le înregistram și i le trimiteam lui înapoi. Erau testări experimentale”.

Concret, Unilab primea de la Condrea niște borcănașe nemarcate, susține Bărbuță.

E evident o minciună, pentru că nu despre produse noi vorbeau ei cu Condrea pe email sau pe WatsApp, ci despre Suprasept, Kalas și alte biocide care fuseseră avizate, deși erau neconforme!

Procurorii au răbdare, merg mai departe.

Experimente secrete

O audiază și pe Tatiana Arabagiu, șefă a laboratorului.

Bărbuță era manager, iar Arabagiu era, teoretic, specialista.

Tatiana Arabagiu spune și ea același lucru. ”Condrea trimitea teste experimentale. Unele ieșeau, într-adevăr, ineficiente”.

”Și de ce nu le înregistrați?!”, întreabă procurorii.

Ei sunt uimiți, pentru că a înregistra tot ce testezi este condiția fundamentală a funcționării unui laborator științific.

Așa luase Unilab aprobare de la Renar, de aceea exista.

”De ce nu înregistrați rezultatele ineficiente?”, întreabă procurorii.

”Așa ni se spusese”, zice, dezarmant, Arabagiu, care dă vina pe șefa ei, Gianina Bărbuță.

”Eu ofeream rezultatele directoarei Bărbuță, care cred i le trimitea lui Condrea. Poate că ea avea o listă cu substanțele, nu eu”, spune Tatiana Arabagiu, șefa de laborator.

Totul se făcea, de fapt, pe sub mână, în secret față de stat, față de public, față de autoritățile sanitare.

Cum se numește ce făceau ei?

Să nu ne ferim să le numim așa cum apar în dosar: experimente secrete cu substanțe care mergeau în spitalele din toată țara!

Experimente care nu existau în acte.

Nu se facturau serviciile

”Dar cine vă plătea pentru aceste analize”, insistă procurorii?

Bună întrebare pentru că analizele de eficiență pentru biocide sunt foarte scumpe.

Ele durează un timp îndelungat, presupun consum de tulpine costisitoare, resurse umane competente.

Pot ajunge la mii sau zeci de mii de euro un set întreg, pentru un singur produs.

Asta dacă sunt făcute ca lumea și dacă se testează eficiența, așa cum cere legea, la toate categoriile de germeni: bacterii, viruși, funghi și spori.

”Testele experimentale nu se plăteau”, susține Bărbuță.

Cum nu?

”Păi dacă laboratorul era tot al lui Dan Condrea, dânsul hotăra”.

Procurorii trec și la alți angajați, îi audiază pe laboranții care fac cu mîinile lor analizele.

Și află că multă lume din Unilab știa, de fapt!

Nici contaminările nu erau raportate

”Eu mă ocupam de testele de contaminare, și, în general, ieșeau bine”, spune o chimistă de la Unilab, în declarația de la dosar.

Dar ”în general” nu înseamnă ”în toate situațiile”, așa cum apare în răspunsul mincinos trimis în scris de Unilab către Parchet!

Unilab nu înregistra nici măcar contaminările, adică situațiile în care germeni infecțioși erau găsiți în probele provenite din bidoanele cu dezinfectanți.

Cazul Suprasept.

”Știu însă că, într-adevăr, colegii care lucrau la eficiență găseau și probe eficiente, dar și unele ineficiente”.

În privința eficienței era, așadar, și mai rău.

Concluzia: nu erau raportate nici contaminările și nici testele de eficiență picate.

Firmă a serviciilor sau fabricant de precursor de droguri?

Magistrații insistă ca să afle cum se derula traficul paralel cu probe.

”Testele cerute special de Condrea nu erau codate”, le explică șefii laboratorului.

Și rezultatele se întorceau înapoi la Condrea.

Acum ajungem la esență.

De doi ani documentăm, ca ziariști, acest caz.

Despre Hexi Pharma, mulți oameni cred că e o firmă acoperită a serviciilor secrete, o operațiune care producea precursori pentru droguri sau un experiment conspiraționist al statului împotriva propriilor cetățeni.

Mai grav: experiment pe sănătatea publică la scară națională

Noi nu avem probe pentru așa ceva.

Din păcate, nici nu e nevoie.

Ceea ce s-a întâmplat vreme de 10 ani, din care Parchetul a documentat cu rigoare 6 ani, e mai grav decât oricare dintre teoriile conspirației!

Hexi Pharma și Unilab au făcut ”un experiment”, dar nu doar în laborator, ci un experiment la scară națională.

Condrea nu le trimitea ”noi substanțe” în flacoanele necodate, ci produsele pe care le livra în spitale!

Din convorbirile de la dosar rezultă clar că discutau despre produsele deja avizate: Suprasept, Kalas, dar și altele ”care n-au ieșit bine”.

Cum ei nu dădeau doi bani pe standardele științifice și legale și cum statul nu controla fizico-chimic produsele pe parcursul folosirii, boșii de la Hexi – Unilab făceau pur și simplu ce-i tăia capul.

Experimentau pe substanțe și, apoi, pe oameni.

Responsabilitatea Ministerului Sănătății și a DSP

Spitalele și DSP-urile, așa cum s-a întâmplat și când au controlat superficial la comanda ministrului Achimaș-Cadariu la pornirea scandalului, erau complici și mimau că fac teste de sanitație.

Care oricum sunt altceva decât testele de eficiență.

Teste de sanitație evident că nu puteau ieși bine, acum că știm că toate cele 39 de produse erau ineficiente, dar spitalele și inspectorii DSP le rasoleau sau falsificau de-a lungul atâtor ani!

• De fapt, singura precocupare a lui Condrea și a complicilor săi era să gradeze substanța activă astfel încât să treacă testele de sanitație.
• De aceea, în aprilei 2016, momentul dezvăluirii contrafacerii, Ministerul Sănătății și DSP-urile au reacționat exact așa cum dorea Condrea: cu teste de sanitație.
• Doar insistența premierului Cioloș a dus la efectuarea testelor de concentrație la Icechim și, după venirea lui Vlad Voiculescu, ministerul a cerut și teste de eficiență în străinătate.

Omul care a spus totul către SRI

Pe dovezile publice din dosar se confirmă fix ceea ce au explicat încă de la început publicului biochimiști responsabili, oripilați pur și simplu de ceea ce au aflat în momentul publicării rețetelor de fabricație.

Și ceea chiar un informator al SRI a raportat serviciului în 2014, însă fără nici un efect.

El a oferit un raport detaliat către Serviciul Român de Informații.

A oferit către ofițerii de legătură din SRI nu doar normele legale încălcate în licitații, dar și testele de eficiență care nu erau corect cerute de către spitale și pe care se știa că că produsele Hexi nu le pot îndeplini.

Dar dezinfectanții lui Condrea pretindeau că le îndeplinesc, ceea ce însemna că undeva se producea o contrafacere.

Apoi, exasperat că nu se face nimic, specialistul chimist a contactat ziarul.

”Când Hexi Pharma testa pragul de eficiență coborând sau crescând substanța activă din biocide, firma făcea, de fapt, un experiment: încercau cum să scoată cei mai mulți bani experimentând pe sănătatea publică!”
- Biochimist, sursă a Gazetei Sporturilor

După ce cazul Hexi Pharma a explodat, SRI n-a negat informarea de la biochimist, dar a susținut doar sec că ”am informat decidenții legali despre calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților”. 

De fapt, aflăm acum din dosarul penal, direct de la laboratorul Unilab, o anexă a lui Hexi Pharma, că acolo era locul se legitimau contrafacerile!

Ceea ce nu era greu de dedus, nu era nevoie de agenți secreți pentru asta, de vreme ce Hexi avea marea majoritate a testelor făcute Unilab și lumea din piața biocidelor știa că laboratorul era tot al lui Condrea!

Riscul imens al jocului de-a substanța activă

Revenim în prezent.

La un moment dat, pe parcursul audierilor de la Parchetul General, unul dintre chimiștii din Unilab le spune, superior, magistraților că lucrurile nu pot fi niciodată prea clare în legătură cu eficiența ”pentru că curba de eficiență este logaritmică”.

Așa e.

Are dreptate. E logaritmică.

Dar declarația îl învinovățește și mai tare ca profesionist!

Curbă logaritmică înseamnă că atunci când faci experimente pe randamentul biocidului, dacă scazi puțin substanța activă, scăderea de eficiență este exponențială!

Dacă te abați ”experimental” de la formula din fișa de securitate depusă la Comisia de Biocide te poți trezi că produsul devine imediat ineficient.

Ceea ce s-a și întâmplat.

De pildă la Hexio-Iod, unde substanța activă variază ”doar” de la 10% la 9,3%, iar produsul este ineficient!

Unilab funcționează în continuare

Unde suntem acum?

Fabrica Hexi Pharma s-a închis, dar laboratorul Unilab funcționează în continuare.

O fotografie făcută ieri arată pe aleea laboratorului din Otopeni arată o mașină cu număr Hexi Pharma.

Un van Opel Movano cu numărul B 10 HXI, de Hexi Pharma, intrând ieri pe aleea care duce la Unilab

Primul termen al dosarului dezinfectanților falsificați va avea loc pe 11 ianuarie 2018 și va fi judecat de magistratul Mihaela Camelia Andrei.

În dosar, Parchetul nu a inculpat pe nimeni dintre cei care au făcut ”testele experimentale” de la Unilab.