Colectiv: ce s-a schimbat când spunem că nu s-a schimbat nimic

Dublarea veniturilor din Sănătate, dezeificarea unor profesii și primii pași pentru renunțarea la atitudinea robului. Toate acestea s-au întâmplat!

• Un medic cu experiență din spitalele de urgență ajunge la 3.000 de euro.
• O asistentă șefă de secție cîștigă 1.000 de euro.
• Toate aceste lucruri s-au întâmplat după ce în ultimii 10 ani bugetul sănătății deja se dublase, ajungând la 7 miliarde de euro!
• Măririle de salarii din Sănătate au fost posibile printr-o decizie comună a parlamentarilor, a guvernanților și a cetățenilor români.
• Întrebarea lor către sistemul medical este: spuneți de ce mai aveți nevoie ca să putem primi la schimb condiții omenești în spitale!

Au trecut doi ani de la ”Colectiv” și de două ori au crescut veniturile oamenilor din Sănătate.

Afirmația aceasta se susține pe numeroase date concordante:

1. Principalul spital de urgență din București, ”Floreasca”, a trimis Ziarului financiar salariile, post cu post. Cîștigul net în decembrie 2016 pentru 430 de medici a fost de 1.400 de euro. Media!
2. Ministrul muncii, Olguța Vasilescu, și-a exprimat zilele trecute mâhnirea că medicii nu recunosc că se ajunge la salarii nete de 3.000 de euro.
3. De fapt, s-a ajuns deja! O spune managerul de la Sf. Maria, Narcis Copcă, într-un interviu pentru gsp, în care a vorbit despre faptul că anumite specialități din spitalul său au venituri de 15.000 de lei lunar.
4. Media primelor 10 venituri (salarii, gărzi și sporuri) de la Spitalul Județean din Timișoara ajunseseră încă din primăvara acestui an, la 13.800 de lei, echivalentul a 3.000 de euro.
5. Mai mulți medici au arătat pentru gsp fluturași de salariu din care rezultă cum se alcătuiesc aceste venituri: din 3-4 gărzi se strâng 4.000 de lei.

Cum nu s-a schimbat nimic?

S-au dublat lefurile și celelalte drepturi salariale pentru cei 200.000 de oameni care lucrează în spitale și cabinete: medici, asistenți și  personal auxiliar.

Să nu mai rostim cuvântul ”bugetari” cu dispreț!

Iată o primă lecție după Colectiv, pe care societatea o conștientizează.

• Doar 1 din 4 bugetari poate fi numit birocrat.
• Ceilalți 3 din 4 ne servesc zi de zi în sănătate, educație, ordine publică, lege și alte domenii ale vieții de zi cu zi.

Când îi desconsiderăm ne condamnăm să fim serviți de oameni demotivați și slab pregătiți!

Ei nu stau cu fundul pe scaun.

Ei sunt polițiști, medici, profesori sau pompieri, așa cum inspectori pompieri erau și cei 60 care se îngrijeau să autorizeze zecile de mii de obiective din București.

Misiune imposibilă, dincolo de cazul concret al clubului Colectiv, despre care s-a dovedit cu vârf și îndesat că știau și au fost neglijenți!

1. Salariile din Sănătate s-au dublat

Revenind la medici și la ceilalți oameni din spitale.

După Colectiv, România s-a străduit și a reușit cea mai mare mărire de salarii a unui corp profesional din întreaga sa istorie de 100 de ani!

Pe noua lege a salarizării, așa cum observa recent ministrul muncii, Olguța Vasilescu, un medic va ajunge curând să câștige în spitalele publice și 3.000 de euro.

Unele specialități medicale, chirurgie, ATI, hematologie, deja câștigă și 3.500 de euro, după cum mărturisea despre propriul personal managerul de la ”Sf. Maria”, Narcis Copcă.

Nu e un motiv de indignare, ci unul de mândrie!

La acești bani se adaugă sumele de la clinicile private, unde în marea majoritate lucrează tot personal de la stat.

Cum nu s-a schimbat nimic?

E o schimbare uriașă, la o scară fără precedent! A fost nevoie de punerea de acord a partidelor, a guvernelor succesive și a cetățenilor pentru ca aproape 200.000 dintre cei 1,2 milioane de bugetari să-și vadă venitul dublat peste noapte.

O noapte cumplită, cu 64 de morți.

O tragedie care a adus, în Sănătate, acest consens inimaginabil cu două secunde înainte de aprinderea fatidică a artificiilor. Gândiți-vă când ați văzut ultima oară PSD, PNL și USR, Antena 3 și Digi 24, pe Vlad Voiculescu, care a mărit imens plata orelor suplimentare în spitale, și pe Florian Bodog, care a mers mai departe cu mărirea salariilor medicilor, când i-ați văzut pe toți de acord cu un subiect?

Și nu e un consens verbal, ci de un fapt împlinit!

2. Povestea mitei - începutul sfârșitului

A doua schimbare a decurs din prima.

Plicul din spitale, dar și sponsorizările date organelor de control, că e ISU sau Inspecția Sanitară, nu mai sunt un lucru de la sine înțeles. Oamenii crâcnesc.

”Recompensa” sau ”protecția” se practică încă pe scară largă, dar setarea mentală a societății se schimbă. Oamenii nu mai  dau de la sine, așa cum respiră.

Până la urmă, se întâmplă un lucru logic. Cetățenii nu mai sunt, toți și în orice situație, gata să plătească suplimentar pentru un serviciu pe care l-au achitat deja din taxe și impozite.

”Ți-am oferit un salariu decent, te rog să-ți faci treaba de medic sau de asistentă!” 

Banii pe sub mână, nefiscalizați și oferiți din rușine sau din teamă, încep să devină ceea ce sunt: o aberație socială și o infracțiune din perspectivă legală.

Sigur că va dura mult până când refuzul de a da și de a lua mită, că fenomenul demnității se extinde și la medici!, va deveni a doua natură.

Avem de contrabalansat secole de șperț, bir, atenții și cadouri, însă bulgărele s-a pornit.

3. Oameni ca și noi

A treia schimbare este efectul expunerii, fără comentarii, a formidabilului mecanism de corupție din Sănătate.

E adevărat că, în cazul strict al procesului Colectiv, nu sunt incriminate darea și luarea de bani.

Dar în ceea ce a urmat imediat după incendiu, corupția a ucis.

În dosarul ajuns recent în instanță, cel al managerilor de la Floreasca, Ionel Stoica povestește în ”Adevărul” cum DNA a descoperit că Gemedica, firma care a instalat la suprapreț barocamera din spital, a plătit 34.000 de euro pentru studiile în Elveția ale nepoatei lui Sorin Oprescu.

În acest timp, singura unitate modernă de mari arși din România, dotată de Gemedica, nu funcționa în cel mai nenorocit moment.

• Rămâne de văzut dacă procurorii DNA pot dovedi în instanță ceea ce susțin în rechizitoriu: că barocamera a fost cumpărată, de fapt, pentru operațiile estetice, nu pentru tratarea arșilor!

În cazul Hexi Pharma, 39 de dezinfectanți diferiți s-au dovedit, cu probe științifice incontestabile, ineficienți.

Ceea ce înseamnă că ei  au adus complicații și, cu mare probabilitate, moarte pacienților.

Analizele internaționale ale biocidelor sunt fără dubii și se găsesc în dosarul Parchetului General. În acest caz DNA încă nu a terminat cercetările, ca să vedem cum a umplut Hexi Pharmapeste 300 de spitale de riscuri.

În dosarul Secureanu, au căzut, ca un castel de cărți, șefi din spital și manageri de companii private. Încă peștii mici, dar vom vedea mai departe, că 9 ani manager într-un mare bal al nebuniei e imposibil fără protecție.

Printre cele 470 de deplasări, apar și cele ale servitorilor managerului de spital!

”Florin Secureanu mă ducea și pe mine în străinătate. Rolul meu era să ies cu cățeii. N-am știut că banii de deplasări sunt ai spitalului Malaxa”
- Constantin-Emil Comedie, designer și băiat de casă al managerului Secureanu - declarație din dosarul de la Tribunalul București

Toate aceste fapte și multe altele au condus la altă modificare majoră: s-a dezeificat un întreg domeniu!

Generații întregi de români au fost educate plasându-l pe medic doar puțin în urma lui Dumnezeu.

Mulți dintre doctori chiar foloseau expresia că, după ce termină ei, numai Cel de Sus se mai poate îngriji de bolnav.

Astăzi, pacienții ridică privirile către directorul de spital, către șeful de secție, către medic și-l privesc, încet-încet, ca pe un semen, ca pe un specialist, nu ca pe un zeu.

Și această schimbare e, bineînțeles, un proces de durată.

Dar democratizarea treptată a unui loc unde altădată ne încovoiam, ne scobeam după dar și nu ziceam nici ”pâs” e o formă de recalibrare a societății.

xxx

Am citit articolul de ieri al lui Dan Tăpălagă.

În ”Revelația post Colectiv”, ziaristul spune că România s-a schimbat puțin, la suprafață și că partida e pierdută.

Nu cred asta.

Nu cred că există neamuri învinse, popoare rătăcind în lungi coloane apatice pe harta mototolită a istoriei, pelerini care cad între cutele timpului, plătind astfel adânci și mereu reîmprospătate păcate.

De fapt, studiile sociologice arată că integritatea rămâne dezirabilă în România și că o covârșitoare majoritate a compatrioților își cresc copiii ca să fie onești, nu șmecheri.

xxx

”Celor mai mulți dintre noi nu le pasă de țara în care trăiesc”, scrie editorialistul Hotnews.

Deziluzia e normală.

Dar așa să fie? Chiar nu ne pasă?

Ceea ce am înțeles de la părinții copiilor morți la Colectiv, zi după zi, nu e, cum ar fi fost de așteptat, identificarea cu deznădejdea că nu mai e nimic de făcut.

Pe pământ și în ceruri nu e lucru mai crunt decât pierderea unui copil. Atunci chiar poți spune că ”nu mai am pentru ce trăi”.

Dar, în ciuda abandonului pe care destinul li l-a propus, tot ceea ce fac mamele și tații, surorile și frații, rudele și prietenii îndeamnă la memorie și la atenție, nu la uitare!

Ei ne arată cu degetul nu către disperare, ci către speranță.

Fiecare dintre cei 64 ne pune în fața ochilor ultima frază din Transatlantic, a lui Colum McCann: ”Trebuie să admirăm lumea că nu se termină odată cu noi”.

Adevărat.

Lumea nu se va termina cu niciunul dintre noi și o putem lăsa mai bună cu lungimea unui fir de praf.