Prietenul lui Secureanu, consilierul la președinție Constantin Brâncuș, a dat reporterii în judecată, a cerut 200.000 de lei și a pierdut

Articol publicat luni, 19 iunie 2017, 11:06

Absolvent al Academiei SRI și fost consilier la Cotroceni atât pe sănătate, cât și pe siguranță națională, Brâncuș a spus în instanță despre gsp: ”ziariștii și-au construit o carieră pe deconspirarea securiștilor”.


de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan


Unul dintre prețurile nevăzute ale investigațiilor jurnalistice îl reprezintă procesele intentate de către cei despre care scrii.

200.000

de lei a cerut de la ziariști amicul lui Secureanu, considerându-se calomniat

E un preț firesc.

Fiecare om are dreptul să-și apere reputația când se consideră afectat pe nedrept.

De la Nicu Gheară la procurorul Alina Stoica

Pe vremuri, cei care trimiteau notificări către redacția Gazetei și plângeri în instanță se numeau, de pildă, Nicu Gheară sau Mircea Sandu.

În Cazul Loteria și Dosarul Transferurilor, a fost George Copos.

În Gala Bute, s-a adresat instanței procurorul Alina Stoica.

Magistrat DNA, Alina Stoica rezolvă dosarul Gala Bute prin trimiterea în judecată doar a lui Rudel Obreja, fără ca Elena Udrea sau vreunul dintre oamenii săi din minister să fie inculpați.

După aceea, Alina Stoica pleacă din DNA la DIICOT, condus de Alina Bica, prietena Elenei Udrea.

Instanțele au dat prioritate libertății de exprimare și dreptului publicului de a fi informat

Toți reclamanții au pierdut numeroasele procese intentate.

În decenii de investigații reportericești, sunt atâtea chemări în judecată că e dificil să le ții socoteala.

Practic, s-au înmulțit situațiile în care o investigație jurnalistică este urmată simultan de:

Cum toate sunt acțiuni publice și legate de firul logic între ele, este corect să relatezi.

Și când pierzi, și când câștigi.

Într-o situație, de pildă, în prima instanță am pierdut parțial, chiar și fără despăgubiri. Și am relatat.

Numai în cazul Alinei Stoica, procurorul a lansat cinci plângeri împotriva echipei de investigații a Gazetei Sporturilor, care au ajuns în fața a trei Curți.

În final însă, toți reclamanții au pierdut.

Iată decizia cea mai recentă  din procesul cu procurorul DNA din Gala Bute.

Provenind de la diverse instanțe de sector sau din țară, de la Tribunalul București sau de la Curtea de Apel, judecătorii au decis, fără excepție în final, că în aceste investigații libertatea de expresie nu a depășit limitele legale.

Curțile au rezumat că dreptul la informare al publicului a fost satisfăcut în mod onest de către presa chemată în judecată.

În fața legii, și politicienii, și procurorii sunt egali cu orice cetățean

Mai mult, atunci când reclamanții au fost demnitari sau magistrați, instanțele au subliniat că dreptul societății prevalează în fața dreptului statului.

Asta încă de acum 10 ani!

Judecătorii se opuneau ideii că un vicepremier sau colegii lor procurori sunt deasupra legii.

Iată cum judecă un magistrat de la Judecătoria Sectorului 1, într-un proces finalizat în septembrie 2007.

”Articolul din Gazeta Sporturilor e un sir de insulte si calomnii la adresa mea si nu are nicio legatură cu profilul sportiv al publicației"
- George Copos, în chemarea în judecată din 2006

„Libertatea de exprimare a ziariștilor include si recurgerea la o anumită doză de exagerare, chiar de provocare”
- Judecătoarea Ioana Hubert, fragment din motivația respingerii acțiunii lui George Copos

Presa face greșeli?

Desigur.

Dar azi, când un curent public de opinie acuză ”exagerările presei” sau se declară sătul de presă și confundă eroarea cu minciuna, e utilă reamintirea felului în care a judecat acest magistrat, folosind reperele europene.

”Investigația Secureanu” ne aduce și ea un proces

Cel mai proaspăt dintre procese e legat de investigația de la Spitalul Malaxa, condus de managerul Florin Secureanu.

În luna ianuarie 2017, fostul consilier la președinție Constantin Brâncuș se adresează instanței, considerându-se ”calomniat” într-o campanie bazată pe ”căutarea după senzațional a ziariștilor Gazetei”.

El îi cheamă în instanță pe ”pârâții Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan”.

Cazul se judecă la Tribunalul București.

Despre ce e vorba?

În două dintre zecile de articole publicate despre managerul Florin Secureanu, apare numele lui Constantin Brâncuș. (Aici și aici).

Brâncuș a fost consilier la Cotroceni sub trei președinți ai României: Ion Iliescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Cea mai mare perioadă se ocupă de sănătate și de siguranța națională.

În anul  2016 pleacă de la Palatul prezidențial și ajunge la Consiliul Concurenței, după ce o vreme este văzut și la Primărie, pe partea de sănătate și spitale.

Când ziarul dezvăluie fraudele rocambolești de la spitalul public ”Malaxa”, întrebarea logică a publicului este: ”Cum a fost posibil ca vreme de 9 ani nimeni să nu sesizeze furăciunile? Ce protecție a avut Florin Secureanu?!”.

Prietenul și colegul de școli al lui Secureanu

Florin Secureanu se lăuda cu legăturile sale sus-puse, printre care și cele de la Cotroceni.

Constantin Brâncuș se intersectează cu Florin Secureanu în cel puțin următoarele situații:

În proces, Brâncuș nu neagă faptele concrete enumerate mai sus, dar susține că a fost calomniat și, mai ales, insistă pe comentariile publicului.

Opiniile oamenilor la adresa cuiva ajung să fie acuzate drept calomnioase și folosite împotriva ziariștilor, pe ideea că jurnaliștii le-au generat.

Asta este particularitatea procesului.

Momentul în care Brâncuș a izbucnit

În afară de ideea că se simte lezat de comentariile cititorilor, Constantin Brâncuș mai are un moment interesant în fața judecătorului Văcăruș Stancu de la Tribunalul București.

El neagă orice legătură cu serviciile secrete, care nici nu-i fusese imputată de altfel. Ziarul enumerase în clar, cu nume și serviciu secret, pe cei cinci ofițeri activi și în rezervă care l-au anturat pe Secureanu.

Brâncuș nu este nominalizat printre cei cinci.

Cu toate acestea, în ședința publică din 6 iunie, brusc și pe un ton ridicat, Brâncuș spune instanței că ziariștii pe care i-a dat în judecată ”și-au făcut o carieră din deconspirarea oamenilor Securității”.

Spune că poate fi recunoscut după această poză!

Constantin Brâncuș a explicat cererea celor 200.000 de lei drept despăgubire inclusiv prin faptul că ziarul i-a publicat o poză și că acum poate fi recunoscut și asociat cu un securist!

Avocatul reporterilor, Diana Hătneanu, cea care a câștigat și procesele cu procurorul Alina Stoica, pledează că ”susținerea potrivit căreia i s-a produs un prejudiciu însemnat putând fi recunoscut de către orice persoană și asociat cu un ”securist”, din cauza noastră, nu au absolut nicio susținere".

Avocata arată că, atunci când un om, după ce a citit un drept la replică al lui Constantin Brâncuș, spune că ”amicul lui Secureanu scrie ca un securist” sau ”omul ăsta pare că e securist după cum se exprimă”, aceasta e o judecată de valoare a cititorului, în nici un caz o infracțiune, a cititorilor sau a ziariștilor, a argumentat avocata!

Pe de o parte, remarcă apărarea, fotografia reprezintă doar niște ochi și un nas, ”neputând duce la recunoașterea sa; în al doilea rând este o fotografie făcută publică de chiar reclamant, pe contul său de Facebook!”.

”Cu privire la asocierea reclamantului cu termenul de ”securist”, reiterăm că nu ne aparține și nici nu am insinuat că reclamantul ar fi ”securist”. Așa cum am arătat, în articol se face vorbire de un ”securist” care l-a angajat pe dl. Florin Secureanu în anul 1985. Este evident din text că nu este vorba de reclamant”, a mai spus avocatul.

Germin Petcu, avocatul lui Constantin Brâncuș, susține că ziariștii au acționat mânați de dorința de senzațional, l-au amestecat voit alături de oameni care au comis fapte reprobabile și că astfel pârâții l-au prejudiciat grav pe clientul său.

Apărarea încheie cu ceea ce consideră esențialul: e legitim să relatezi cu bună credință despre un consilier prezidențial și actual angajat public la Consiliul Concurenței, în ambele locuri ocupându-se de sănătate, în condițiile amiciției și legăturilor cu managerul de la ”Malaxa”.

Verdictul

După deliberări, judecătorul Văcăruș Stancu decide să nu dea dreptate la niciun punct fostului consilier la președinție.

”Respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucureşti. Apelul se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică.

Document: Hotărâre  823/2017  13.06.2017”.

Decizia nu este definitivă, părțile au dreptul la apel.

În privința dosarului lui Florin Secureanu, el a fost trimis în judecată în stare de arest.

Cazul se găsește în camera preliminară.

Dosarul conține mii, nu e nici o eroare!, de situații în care procurorii susțin că Secureanu a luat mită sau a scos bani din bugetul spitalului.

Dacă judecătorul din camera preliminară conchide că sunt îndeplinite condițiile, în curând Florin Secureanu va ajunge, alături de alți 8 inculpați, directori din spital și oameni de afaceri, în fața instanței.

Unde totul trebuie dovedit de la zero.

Episodul urmator

Unul din argumentele lui Florin Secureanu ca să fie eliberat din arest: i se poate infecta măseaua!