A întrebat-o dacă poate curăța tonere și, pentru că nu știa ce-s alea, i-a zis să facă un contract de ”curățare și sterilizare a instrumentarului de la ginecologie”.
De Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Corupția aduce sărăcie. Nu e singura cauză, dar e una din ele.
Și, odată sărăciți, oamenii devin dependenți de cei care le-au furat banii.
Acest cerc vicios apare din dosarul Spitalului Malaxa, pe care DNA l-a trimis la Tribunalul București.
Uneori, dincolo de exotismul lor, detaliile sunt cele care istorisesc mecanismul sordid, parte a subdezvoltării unei societăți.
În cei 9 ani de domnie la spitalul Primăriei Capitalei, Florin Secureanu s-a înconjurat de o întreagă suită de curteni.
Zeci de prieteni, rude și oameni angajați la negru beneficiau zilnic de bunăvoința sa.
de deplasări în toată lumea a plătit Noventis pentru Secureanu și amicii săi
Plățile sau serviciile veneau fie din banii ridicați direct din casierie, fie din șpaga plătită de firmele contractoare ale spitalului.
Eugenia Manda este, de profesie, învățătoare.
Numele ei apare pe lista deplasărilor externe plătite de firma Noventis, cea care, susțin procurorii, l-a mituit pe Secureanu cu sute de vacanțe.
Când procurorii au întrebat-o ce caută o învățătoare pe lista unei deplasări la Viena făcute de managerul de la ”Malaxa”, Eugenia Manda a recunoscut: ”Eu eram meditatoare pentru fiul său, dar, pentru bani, făceam și pe bona. M-a luat la Viena ca să am grijă de copil. Însă n-am știut pe ce bani se face asta!”.
O învățătoare transformată în bonă.
Secureanu (al doilea de la dreapta la stânga) într-o deplasare la Viena, la inaugurarea statuii lui Mihai Eminescu pe care scria numele său
Constantin-Emil Comedie este designer vestimentar.
El i-a făcut lui Secureanu sacoul auriu cu care managerul a mers la Londra în toamna lui 2016.
Este deja celebră haina de brocart în care Secureanu era îmbrăcat când a făcut cunoștință cu publicul din România.
Emil Comedie apare și el pe lista deplasărilor provenite din șpagă. Întrebat de procurorii DNA, Comedie explică faptul că, pentru bani, ajunsese un fel de om bun la toate.
”Eu îl ajutam la teme pe Alex, băiatul lui Secureanu, ieșeam cu cățeii la plimbare să-și facă nevoile, mai făceam piața pentru familie. Și m-au luat și în străinătate, însă n-am știut că plătea o firmă. Eu credeam că plătește Secureanu”, explică el.
Un designer ajuns băiat în casă.
Traian Nica este IT-ist.
Specialist în calculatoare, el a lucrat încă din 2008 în spital, însă vreme de 5 ani n-a fost angajat oficial, fiind plătit din buzunar de Secureanu.
Din buzunar, după cum s-a dovedit ulterior, însemna din casieria spitalului.
Abia în 2015, IT-istul a fost angajat cu carte de muncă la ”Malaxa”.
Nica a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui Secureanu, tipul care îi descărca înregistrările, îi printa facturile false, îi întreținea toate calculatoarele și telefoanele personale, pentru că managerul era complet atehnic.
Drept recompensă, Secureanu îi oferea diverse cadouri.
De pildă verighetele de căsătorie ale lui Nica au fost făcute cu una dintre firmele care luau bani de la spital pe servicii fictive!
Un specialist în calculatoare transformat în secretar. Și care acum a ajuns în fața judecătorilor.
Traian Nica (dreapta), la ultimul termen de judecată din dosarul Secureanu, alături de patronul Noventis, Mihai Mesner (stânga), și Paul Stoica, fostul director administrativ de la ”Malaxa” (centru)
Nu știi ce-i ăla toner? Atunci ne sterilizezi instrumentarul de la ginecologie
Simona Trandafir este administratorul firmei Yarouse Jewellery.
Ea s-a trezit cu un vizitator necunoscut în magazinul de bijuterii din Centrul Vechi.
Era Florin Secureanu, la braț cu Vrăbi, prietena lui.
Cuplului i-au plăcut câteva inele. Vrăbi a și comandat unul văzut în serialul ”Suleiman Magnificul” de pe Kanal D.
Dar n-au plătit. ”Rezolvăm altfel”, a spus Secureanu.
Și a chemat-o pe Simona Trandafir la spital. În dosarul penal, femeia povestește întâlnirea, care este antologică.
A intrat în biroul managerului.
În afară de Florin Secureanu, aici erau și Paul Stoica, fost angajat al Securității și ajuns director administrativ la ”Malaxa”, plus Traian Nica.
- Ce poți să faci pentru noi?, întreabă Secureanu.
-Nu știu, răspunde derutată femeia.
-Știți să curățați tonere?
-Ce anume? Nu înțeleg despre ce vorbiți!
-Tonere de imprimantă!
Liniște. Femeia nu pricepe cuvântul. Ea are o firmă de reparat bijuterii.
Secureanu pufnește! Și, apoi, îi vine o idee.
”Bine, dacă nu poți curăța tonere, vom face un contract pentru curățarea și sterilizarea instrumentarului medical de la secția de ginecologie”
- Florin Secureanu, punând la cale un contract fals
Un contract cu obiect fictiv!
Yarouse Jewellery nu a sterilizat, bineînțeles, niciodată instrumentele din sălile de operație de la ginecologie!
Așa și-a luat magazinul banii pentru bijuteriile luate de manager, de Vrăbi și de curtenii săi.
Simona Trandafir a ajuns și ea în instanță.
O învățătoare, un designer, un IT-ist, un om cu o mică afacere de familie.
Toți au ajuns dependenți de capriciile și de banii lui Secureanu.
De fapt, ei au fost cumpărați cu propriii bani. La origine, sumele erau ale lor, ale tuturor plătitorilor de taxe și impozite.
Doi dintre ei vor fi și judecați pentru asocierea la combinațiile managerului de spital.
Le citești declarațiile cuprinse în cele 113 volume cât are dosarul. Foaie mătuită după foaie, faptă cu faptă, istorie umană unde se amestecă complicitatea și neputința de a rezista la ceva mai puternic decât tine.
O învățătoare este transformată în bonă la Viena și servește în curtea unui împărat director de spital, înveșmântat în brocart.
Ce imagine pentru România de azi!
Haideți mai repede cu legile justiției că Măria Sa nu mai suportă nedreptățile!