Inspecția sanitară a retras ”apă îmbuteliată infestată cu bacteria E.coli” și ”dezinfectanți neconformi”, dar birocrația din Ministerul Sănătății nu vrea să facă publice numele firmelor!

Articol publicat miercuri, 12 octombrie 2016, 18:10

La aproape un an de la Colectiv și șase luni de la Hexi Pharma, coafura sistemului rezistă. Oamenii nu pot afla ce companii și produse le pun sănătatea în pericol.

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

”Protestatarii vor revoluții în sistem peste noapte. Asta nu se va întîmpla. Reformele care durează iau naștere atunci cînd oameni ca mine nu mai stau pe margine și decid să petreacă o viață în serviciul public”
- Ken Thompson, avocat devenit unul dintre cei mai progresiști procurori americani, dispărut recent, la vîrsta de 50 de ani, suferind de cancer - New York Times

Împlinim un an de la ”Colectiv”. Nu e ca și cum nu s-a făcut nimic.

Numai în domeniul sănătății, în principal după expunerea publică a infecțiilor nosocomiale și a cazului Hexi Pharma, s-au schimbat zeci de legi și de norme. 

Cultura negării este însă aici.

Întîmplările oamenilor intrați în ultima vreme în sistemul de stat sînt epice.

  1. Numit recent vicepreședinte al Agenției Naționale a Medicamentului, fostul jurnalist Vlad Mixich a aflat că ”deocamdată nu aveți birou”. ”Nu că asta l-ar fi preocupat, dar l-au așezat la o masă mare, undeva într-un gen de hol, ca să-i arate de la început care-i treaba. În sistemul de stat, care nu e obișnuit cu spațiile deschise, dacă n-ai încăperea ta, ești deposedat de putere simbolică”, povestește un cunoscut al lui Mixich.
  2. Și mai tare e povestea lui Septimiu Sărățeanu, fostul reporter și producător de la ProTV. Recent angajat la TVR ca să producă emisiunea prezentată de Emma Zeicescu, Septimiu a cerut cîteva calculatoare pentru echipă. Au venit, tîrziu, două desktopuri de care toată lumea uitase. Erau calculatoarele a doi angajați decedați. Computerele stăteau și acum pe aceleași birouri goale, așteptîndu-și cuminți foștii proprietari, unul dintre ei mort de aproape un an! ”Da, e adevărat”, a confirmat Sărățeanu.

Nimic nu e nou.

Cînd a fost numit ministru acum două decenii, Andrei Pleșu nara ostilitatea aparatului de la ”Cultură”, acesta apelînd la tactici savuroase de gherilă care mergeau pînă la întîrzierea cu orele a unei omlete comandate la bufetul ministerului.

Miza acestor povești picante și meschine este, de fapt, foarte serioasă.

A trecut un an de la ”Colectiv”.

Lupta dintre încercările de a schimba lucrurile, nu întotdeauna cu cele mai bune metode și cu oamenii potriviți, și conservatorismul latent este cruntă în culise. 

Sănătatea este un exemplu ușor de înțeles de români.

În ultimele luni, statul român a descoperit apă îmbuteliată infestată cu e-coli și dezinfectanți neconformi în spitale, dar nu știți asta pentru că nu toate cazurile au fost făcute publice. Iar numele firmelor au fost protejate.

Cum s-a întîmplat?

Retrezită la viață parțial după cazul Hexi Pharma și parțial pentru că presiunea instituțională a crescut, Inspecția Sanitară de Stat a descoperit în ultima perioadă luni abateri grave ale unor firme.

Inspecția Sanitară de Stat se ocupă de controlul multor produse. Printre ele, apa potabilă de la chiuvetă , apa îmbuteliată din magazine sau biocidele folosite în spitale.

”Inspectorii își fac treaba, nu e vorba că nu și-ar face-o. Și nici nu e vreun război între oamenii veniți din afara sistemului și toți funcționarii vechi, dintre care mulți sînt responsabili și profesioniști. Sînt însă unii care se opun pur și simplu. Dar ideea de transparență îi omoară și se opun ca publicul să afle numele firmelor care sînt amendate în urma acestor controale”, susține un om din Ministerul Sănătății.

Conform normelor după care funcționează, Inspecția Sanitară are ca misiune ”identificarea riscurilor la adresa sănătății publice” și ”comunicarea riscului către consumatori”. 

Pînă acum, nu doar că numele firmelor amendate în urma controalelor nu erau comunicate publicului, dar numele companiilor cu produse care prezentau risc pentru sănătate erau secretizate și în rapoartele Inspecției către Ministerul Sănătății și rămîneau la nivelul județelor, la DSP-urile care le descopereau!

”Norocul a fost că firmele în apa cărora s-a descoperit E-coli în supermarketuri erau firme mici și retragerile au putut fi făcute repede”
- Sursă din Ministerul Sănătății

Premierul Dacian Cioloș a dat Corpului de Control sarcină să vadă de ce atît Protecția Consumatorului, cît și Inspecția Sanitară țin secrete numele firmelor sancționate. 

Rezultatul a fost că Protecția Consumatorului a cedat în fața argumentelor. Dar nu și Inspecția Sanitară!

Inițial, ministrul Vlad Voiculescu a elaborat o schimbare legislativă, prin Ordonanță de Urgență, care a vizat depolitizarea Inspecției Sanitare din DSP-urile județene.

Guvernul a trecut Inspecția Sanitară din DSP-uri direct în subordinea Ministerului Sănătății. Le-a impus celor din DSP să retragă produsele imediat ce apare riscul la adresa sănătății publice și să raporteze numele produselor și ale firmelor sancționate după un formular nou și transparent.

Dar n-a fost suficient. Tot n-au raportat numele companiilor amendate, nici ministrului și nici publicului. Și nici acum nu o face!

Poate merge atît de greu desțelenirea unui domeniu? Da, poate.

Ministrul Voiculescu a ales o altă cale. A propus o Hotărîre de Guvern ”privind asigurarea transparenței în sistemul de sănătate”. La elaborarea documentului a participat și Violeta Alexandru, ministrul delegat  pentru Consultare Publică.

Proiectul de HG este chiar în aceste zile în procesul de transparență decizională pe siteul ministerului.

Se vor transparentiza mai bine contractele de achiziții ale spitalelor publice.

Conform documentului, inclusiv spitalele private vor fi obligate să-și facă publice anumite date.

Producătorii de medicamente vor fi și ei obligați să comunice public sponsorizările și alte finanțări. Iar în ceea ce privește controalele și amenzile, ele vor deveni publice, împreună cu numele firmelor.

De-a lungul anilor, Hexi Pharma și-a retras loturi din cauză că a avut bacterii în dezinfectanți, conform declarației pe care chiar Dan Condrea a făcut-o în aprilie 2016 în interviul pentru Gazeta Sporturilor.

Numai că aceste lucruri au fost păstrate secrete chiar de către autorități, care ar fi trebuit nu doar să le știe, ci și să le comunice publicului!

La fel s-a întîmplat și cu alte firme de biocide. Ascunderea neregulilor a fost una dintre pîrghiile prin care a fost posibilă falsificarea la scară națională, vreme de peste un deceniu, a substanțelor folosite în spitale.

A fost nevoie de un an de la Colectiv și de o jumătate de an după Hexi Pharma pentru ca Ministerul Sănătății să lupte cu propria birocrație ca să facă publice niște informații publice. Și n-a tranșat. Deocamdată, e un proiect.

Episodul urmator

Procesul "Colectiv" - După ce s-au folosit de imaginea lui la tragedie, Arafat spune, prin avocat, adevărul: ISU cere în instanță expertiză ”pentru că infecțiile nosocomiale din spitale au contribuit la decesul răniților”!