Bacteristan - 13 dosare ale morților de la Colectiv

Articol publicat joi, 7 aprilie 2016, 07:04

Spitalele refuză să ofere familiilor documentele. Medicii au dat dosarele către jurnaliștii Gazetei. Iată ce ascund autoritățile!

de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

”Am adormit pe 3 noiembrie și m-am trezit pe 25 noiembrie. Am avut cel mai lung vis din viața mea”, povestește Mihai Grecea.

Regizor din pasiune, Mihai era unul dintre cei care filmau concertul trupei Goodbye To Gravity. ”Am ieșit pe picioare din clubul care ardea, am căzut din picioare în container și acolo am avut primul blackout”.

Își amintește. ”În fața ochilor am văzut un ecran negru și un cursor verde. O voce mi-a zis să nu mor acolo”.

A ieșit. A ajuns la Spitalul de Urgență Floreasca cu mașina unei prietene. ”Am vrut să mă întorc să ajut, însă  mâinile nu mă mai ajutau. Erau arse”.

Tânărul a fost mutat la ”Elias”.

Pe 3 noiembrie, Mihai Grecea a fost sedat. Începe o experiență extremă. ”Eram într-un vis care compusese o realitate dominantă, fără niciun contact cu lumea reală. În lumea aceea a mea se întâmplau acțiuni. Mereu mă simțeam amenințat, aproape de moarte. Era o lume de culoare sepia. De pildă, filmam și apăreau pe platou niște interlopi”, explică Mihai.

Visa, dar nu avea conștiința visului. ”La un moment dat, m-am gândit că parcă totul e prea înspăimântător. Am avut impresia că voi fi linșat și mi-am zis: oare visez? Dar, dacă visam, de ce nu mă puteam trezi? Simțeam o tristețe profundă,  ca o depresie”, rememorează.

Când, pe 25 noiembrie, a ieșit din universurile succesive, ”ca în Inception”, s-a dezghețat în el toată bucuria. Fusese salvat datorită implicării medicului Şerban Bubenek și aducerii unuia dintre cei doi plămîni artificiali disponibili în România. Trăia!

”Psihologii mi-au explicat că tristețea pe care o resimțeam în vis o simțeau și mintea, şi sufletul și corpul meu. Eram depresat în vis și eram depresat în realitate”.  Tristețea ca stare care perforează lumile paralele.

”Există studii care arată că privarea senzorială de durată duce la depresie. Dacă ești sedat mai mult de o săptămână, dacă nu simți, dacă nu vezi, dacă nu pipăi, asta te conduce, inevitabil, către depresie”
- Mihai Grecea, supraviețuitor Colectiv

Acest lucru li se întâmplă acum familiilor celor care și-au pierdut copiii la Colectiv. De luni de zile ei sunt separați de realitatea medicală a morții copiilor lor.

1

milion de euro este suma pe care o vor cere, în medie, familiile îndoliate, susțin avocați care vor reprezenta în instanță cazuri ale victimelor de la Colectiv

”Încercăm să intrăm în posesia dosarului medical, să vedem cu ochii noștri și să pipăim cu degetele noastre foile acelea. Spitalele ne refuză”, spune un tată îndoliat.

Mai multe instituții medicale refuză explicit să predea dosarele cu analize rudelor. Altele, prin amânări repetate, produc același efect al refuzului. ”Poate că le e teamă de procese, dar acesta este dreptul nostru! Știm că lucrul care-i sperie cel mai tare sunt infecțiile nosocomiale, pe care ei nu le raportaseră, dar care i-au omorât pe copii”, adaugă una dintre mame.

Apropo de mame. Una dintre șansele autorităților a fost aceea că, până acum, au vorbit în public tații. Mărturiile mamelor sînt devastatoare.

În acest moment, și mamele, și tații, și surorile și frații întâmpină aceeași barieră. Acuză că li se interzice accesul la o informație pe care ei ar fi trebuit primii să o primească, încă din zilele de început ale tragediei. Ei sînt convinși că inițial li s-a ascuns prezența bacteriilor și că acum li se ascund consecințele germenilor.

Mai mulți doctori din patru spitale au dat jurnaliștilor Gazetei Sporturilor 13 dosare medicale complete ale unor tineri care au murit după Colectiv.

”Aceștia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecțiilor. De fapt, foarte puțini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectați!”, afirmă surse medicale. ”Este realitatea pe care o ascund autoritățile și aceast lucru vrem să-l dovedim cu dosarele”, susțin medicii.

Unii dintre doctori nu neagă faptul că au făcut copii după dosare și ca să-și protejeze cariera în fața proceselor care vor veni. ”Când vor începe să curgă despăgubirile, cei din Ministerul Sănătății și din conducerile spitalelor vor da vina pe noi”, anticipează medicii.

Spitalele de la care provin dosarele sunt Sf. Pantelimon, Spitalul de Arși, Spitalul Municipal de Urgență și Sf. Ioan.

64

de victime au murit în total în urma dezastrului de la clubul Colectiv

27

de oameni au murit chiar la club, pe 30 octombrie, și încă 5 în primele zile

32

de răniți au murit după prima săptămînă și dintre aceștia prezentăm astăzi 13 dosare

Ziarul a anonimizat documentele. Dosarele au aproximativ 100 de file fiecare. Publicăm un număr de 48 rezultate de analize din cele 13 dosare.

În toate cazurile prezentate au apărut bacterii extrem de periculoase. Analizele indică cu claritate faptul că aceste infecții au apărut în spitale, de unde de altfel și provin bacteriile. Cei mai mulți dintre pacienți au fost contaminați în sânge cu mai multe bacterii. Răniții au murit în stare de septicemie fie în țară, fie în străinătate, acolo unde părinții susțin că au ajuns târziu, după amânări și fără ca ei să fie informați cu privire la riscurile crescute din unitățile bucureștene.

Este observația pe care a făcut-o și directorul spitalului din Bruxelles, Serge Jennes.

El a tratat 8 răniți sosiți de la alt spital din România decît cele patru ale căror dosare le avem: Spitalul Militar. Toți cei 8 de la ”Militar” erau și ei infestați!

Jennes a declarat pentru emisiunea ”În premieră” de la Antena 3 că ”spitalele din România nu ne-au spus că răniții au analize de sânge în care se vede infectarea cu bacterii”.

Jennes a mai spus și altceva, care va apărea probabil într-un episod ulterior din ”În premieră”. Că bacterii atît de agresive precum cele din România nu le vin cu pacienți din Europa, ci din alte continente.

E o realitate incontestabilă.

De altfel, printre cele 13 documente pe care le publicăm există și o situație despre care un medic spune că ”este extrem, extrem de rară, cum aproape că nu poți vedea în Europa”. Ci în Bacteristan.

”Un pacient a fost contaminat cu o formă de acinetobacter rezistentă la orice antibiotic existent, inclusiv la Colistin. Așa ceva este, practic, din altă lume”
- Medic de la Spitalul de Arși

O precizare.

Folosim documentele doar pentru informarea publicului și nu le punem la dispoziția autorităților sau a altcuiva. De ce? Fiecare echipă de jurnaliști de investigație lucrează după reguli specifice. Colegii de la ”În premieră” au anunțat pe post duminica trecută că pun la dispoziția autorităților ceea ce au descoperit în cazul Colectiv. Un jurnalist de la RISE Project, o inițiativă investigativă redutabilă, a fost audiat de către Corpul de Control al Guvernului înainte de elaborarea Raportului Colectiv, pe o listă unde apar șefii ISU, reprezentanți ai Ministerului Sănătății și alți oficiali ai statului.

În ceea ce ne privește, ca jurnaliști, nu colaborăm cu statul.

Nu pretindem că regulile noastre sunt musai mai bune, dar ținem la ele și considerăm că e onest să le explicăm chiar și atunci când par că nu ne favorizează.

Nu oferim date poliției, Parchetului,  Guvernului și nici unei autorități oricât de înalte, fie el și președintele țării.

Ne prezentăm în fața autorităților numai în cazul în care ne cere imperativ legea. De pildă, cînd suntem citați cu mandat judecătoresc sau în comisiile parlamentare, situații când orice cetățean e obligat prin lege să participe. Dar, chiar și  în fața instanței, nu prezentăm nimic altceva decât ceea ce deja am publicat. Sursele și informațiile sunt protejate prin lege.

7

bacterii i-au fost depistate în sînge unui pacient. E vorba de pacientul numărul 3 din lista de dosare pe care o publicăm

Procedăm așa pentru că ne ghidăm după vechea regulă a presei, potrivit căreia nimeni nu trebuie să afle de la un jurnalist altceva decât știe deja publicul său. Regula a funcționat bine sute de ani și va asigura încredere câtă vreme meseria va continua să existe.

Situația de față este cu atât mai delicată. Putem fi întrebați de ce nu oferim dosarele integrale familiilor?

Sunt mai multe motive care decurg din regula expusă mai sus. Unul dintre motive: dacă doreau să ajungă la familii, medicii le-ar fi oferit direct acestora. Altul: este datoria spitalelor să le ofere actele, doar așa documentele au o putere oficială. În fine: nu e treaba noastră să furnizăm probe pentru procese în favoarea familiilor.

Prin definiție, ziaristul nu e partizan; după cum nu produce probe pentru autorități, nu furnizează nici sprijin celor despre care scrie.

Există o rațiune pentru care documentele ajung la jurnaliști și nu la procurori sau, în acest caz, la familii. Pentru ca oamenii să-și păstreze încrederea de  a vorbi și de a aduce documente, la rîndu-ne ne ținem promisiunile. Nu dăm nimănui lecții, doar explicăm cum lucrăm.

Iată cum arată, protejând identitatea pacienților, analizele care demonstrează infecțiile nosocomiale în dosarele a 13 morți de la Colectiv. Acești oameni nu mai sînt, dar analizele vorbesc pentru ei. Analizele scriu în numele lor. Ni le-au trimis din Bacteristan.

Pentru detalii, puteți mări ecranul sau opri pe orice document.

Cauza morţii pentru toți cei 13: septicemie

Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter și klebsiella;

Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitalicești: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;

Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;

Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;

Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii și acinetobacte;

Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;

Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;

Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;

Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;

Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;

Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;

Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;

Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.

Astăzi, 7 aprilie, este Ziua Mondială a Sănătății. Sau totul e doar o închipuire?

Dar dacă e doar un vis amenințător, ca în somnul de trei săptămîni al supraviețuitorului Mihai Grecea, de ce nu putem ieși din vis?

7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății.

Episodul urmator

”Când invocă legea ca să apere secretul dosarelor, spitalele uită că ele au încălcat primele legea”