Diana, ”decrețelul” care s-a operat la Timișoara ca să slăbească, a luat 5 bacterii și a murit! 1.Săndesc - secretar de stat la ”Colectiv”, 2.Cîrstoiu - director la ”Municipal” 3.Rafila - consilier al lui Bănicioiu și 4.Ministrul Bartoș s-au operat în străinătate!

Cum explică un ministru, doi secretari de stat și un director de mare spital decizia de a alege să se opereze în Austria, Italia și Japonia în loc să apeleze la sistemul pe care îl conduc.

• Povestea Dianei Gorea, femeia care s-a internat pentru o intervenție minoră și s-a stins la 45 de ani, infectată cu 5 bacterii. (În imagine, Diana alături de fiul său, Alexandru).
• Fratele Dianei i-a găsit în geantă o hîrtie cu scrisul doctorului, în care apare suma pretinsă de 1.500 de euro. 
• Secția ATI din Timișoara, unde a pierit infectată Diana, fusese condusă de Dorel Săndesc, instalat secretar de stat în guvernul Ponta.
• În vreme ce Ministerul  Sănătății ezita să trimită răniții de la ”Colectiv” în străinătate, Săndesc își pregătea operația robotizată la prostată în Italia și tratamentul în Japonia!
• La Spitalul Universitar de Urgență, părinților lui Alex Hogea li se spunea că ”AKH e un spital butic fără mari performanțe”.
• Dar Cătălin Cîrstoiu, manager la același Spital Universitar, se salvase de cancer tocmai la AKH! Recent, Cîrstoiu a ajuns decanul Facultății de medicină. 
• La AKH se tratase și Alexandru Rafila,secretar de stat și șeful microbiologilor din România.
• Și tot la Viena se operase de monturi, o intervenție minoră, și Daniela Bartoș, fost ministru al sănătății.
• În acest timp, colegiul medicilor și DNA îngropau cazul Dianei Gorea.
• #mergemdupăsistem.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Oamenii nu se împart în corupți și cinstiți. Nici în răi și buni.

Ci în cei care vor să slăbească și cei care nu au nicio problemă cu asta. Să ridice mâna cei cărora nu le pasă! Sunteți foarte tari!

Diana Gorea își dorea să slăbească.

S-a internat în secret

Pe 5 iulie 2015, Diana merge la botezul copilului fratelui său, Bogdan.

"La petrecere nu ne-a spus absolut nimic", își amintește Bogdan Gorea.

A doua zi, femeia de 45 de ani se internează la Spitalul Județean din Timișoara. Nimeni din familie nu știe.

Suportă o operație de plicatură gastrică, de micșorare a stomacului. O metodă modernă, ușoară, în urma căreia n-ar trebui să apară complicații. Chirurgul este doctorul Ciprian Duță.

"În foile pe care le-am găsit în geanta ei sunt și unele scrise de doctorul Ciprian Duță. Era o femeie de 45 de ani și la măsurători avea 1,68 m și 82 de kilograme", spune Bogdan.

Diana lui a fost încadrată la limita dintre supraponderal și obezitate grad I.

"Uitați-vă la poza asta!", insistă un tânăr. Este Alexandru Gorgenyi, băiatul de 25 de ani al Dianei.

"Vi se pare că ar avea 82 de kilograme? Arată ca o femeie de puțin peste 70 de kilograme".

Bogdan, fratele Dianei, și Alex, fiul femeii, la întâlnirea cu GSP, la Arad (foto: Alex Nicodim)

"I-a cerut 1.500 de euro pentru operație"

"În mod normal, înainte de o astfel de operație, considerată până nu demult estetică, ar trebui să se facă unele teste. Am vorbit cu specialiști. În primul rând, unul psihologic. Are sau nu nevoie pacientul de respectiva operație? Unii oameni se consideră supraponderali fără să fie", dezvoltă Bogdan, fratele.

"Apoi, endocrinologic, o endoscopie etc. Nu s-a făcut nimic".

Foaia pe care Bogdan susţine că medicul a scris preţul intervenţiei, 1.500 euro

Fratele spune că medicul i-a cerut femeii 1.500 de euro pentru operație. "Uite, aici este scrisul lui. A scris singur suma, 1.500, și a subliniat-o. Am găsit hârtia în geanta Dianei".

Medicul Duță îi solicită 1.500 de euro pentru operație și o programează pentru a doua zi dimineață, împreună cu o prietenă.

Derulată la Spitalul Județean public, operația este gratuită. Cei 1.500 de euro erau plata medicului la negru.

Pe 7 iulie 2015, după operație, chirurgul pleacă în concediu. "Sora mea a rămas internată. A început să se simtă brusc rău. Au apărut complicații. O fistulă gastrică, probabil acel pliu al stomacului nu a fost cusut bine. Apoi, după două zile, peritonită. Doctorii și-au dat seama abia în a treia zi că are acea problemă!".

Stomacul i se umflă. Și se întărește.

"Cinci bacterii luate în două săptămâni la ATI"

Respiră greu.

Este redeschisă și operată pentru a doua oară atunci. Diana intră în stare de comă indusă.

Rămâne în secția ATI a spitalului din Timișoara.

Secția ATI fusese condusă, până în martie 2014, de către Dorel Săndesc, devenit secretarul de stat al lui Nicolae Bănicioiu.

Prima bacterie, klebsiella, apare în analize pe 15 iulie. Până la sfârșitul lunii, testele evidențiază încă patru tipuri diferite de germeni!

Citate din foile de observație întocmite de medici:

15.07. "Cultură lichid peritoneal – Klebsiella pneumoniae"

20.07 "Cultură aspirat bronșic / lichid abdominal – E-Coli"

30.07 "Cultură aspirat bronșic – Acinetobacter baumannii"

31.07 "Cultură vârf de cateter – Proteus + Pseudomonas"

Bacteriile contractate de Diana: Klebsiella, E-Coli, Acinetobacter baummanni, Proteus și Pseudomonas

Organele cedează pe rând

"Personalul ne-a spus că unitatea colcăia de bacterii. Deși secția de ATI e modernă, bine dotată, utilată, ușa se deschide doar pe senzor, acel senzor e acoperit cu scotch ca să țină ușa deschisă".

Din cauza infecțiilor nosocomiale, organele cedează pe rând.

Pe 13 august 2015, la 5 dimineața, Diana Gorea se stinge din viață. Are 45 de ani.

Generația dintre revoluții

Băiatul ei, Alex, primește un telefon la 5 dimineața: "Mama dumneavoastră a murit".

Despre "decreței" se spune că sunt copii iubiți, dar întâmplători, ai României. Generația cea mai numeroasă din istoria țării. Tinerii care, în bună măsură, au făcut revoluția începută chiar aici, în vestul țării.

Apoi, adulții pe care s-au sprijinit multinaționalele care au împânzit România.

Părinții primei generații adulte care nu a avut niciun fel de contact cu comunismul.

"Decrețeii" vor fi bătrânii care, după toate calculele, nu pot miza pe pensia publică.

"Germenii Dianei au fost rezistenți la toate antibioticele care se dau în acest caz conform protocoalelor, în orice țară. Un medic de la noi, din Arad, mi-a explicat moartea Dianei povestindu-mi că un pacient care ajunge la terapie intensivă și rămâne mai mult de 5-7 zile poate avea mari probleme", spune Bogdan Gorea.

Fata care l-a sunat la 5 dimineața din spital pe Alex vine la înmormântare. "Nu a putut spune nimic. Doar a izbucnit în plâns".

Plângeri

Bogdan, fratele Dianei, surâde amar când vine vorba de plângeri.

"Am făcut una la Colegiul Medicilor – Timiș. Președintele organizației este medicul Lazăr Fulger. Nimeni altul decât colegul și șeful chirurgului Duță la Spitalul Județean. Nu prea merge".

Familia Gorea n-a primit vreun răspuns de la Colegiul Medicilor.

Apoi, s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara. "Am făcut plângere penală împotriva doctorului Duță. Inclusiv pentru luare de mită. El cerea 1.500 de euro pentru acea intervenție chirurgicală".

Cazul a fost clasat.

Acum câteva zile, Alexandru a devenit tată.

"După ce prietena mea a născut, ne-am dus cu toții la maternitate. Mă uitam la unchiul meu, la mătușa mea, apoi la telefon. Toți gândeam același lucru. Nu era normal ca primul apel să i-l dau mamei mele? «Mamă, ai o nepoțică!». Dar mama nu mai e. Și nu o să mă las până nu o să aflu din cauza cui".

 

INTERVIU. Medicul chirurg Ciprian Duță, cel care a operat-⁠o pe Diana Gorea, spune că ar fi apărut complicații în urma unor certuri avute de pacientă, urmate de o hipertensiune

“Bacteriile au contribuit la deces, însă nu putem spune că ele sunt cauza morții”

-⁠ Domnule doctor, dumneavoastră ați operat-⁠o pe Diana Gorea, în iulie 2015. A fost vorba de o plicatură gastrică.

-⁠ Exact. O operație de micșorare a stomacului.

-⁠ În primul rând, înțeleg că avea 82 de kilograme la 1,68. Se impunea o astfel de operație?

-⁠ Nu mai știu dacă avea atât, cred că avea mai mult. Din câte îmi amintesc, indicele de masă corporală era 30. În situația asta se impunea plicatura gastrică. E indicată în cazul unor femei tinere, care vor să-⁠și schimbe stilul de viață.

-⁠ E o operație estetică?

-⁠ Nu putem vorbi de așa ceva. Din cauza kilogramelor în plus pot apărea probleme de sănătate. Din obezitate ducem în hipertensiune. Din ce-⁠mi aduc aminte, avea atât un diabet tip II, cât și hipertensiune. Apar probleme atât fizice, cât și psihice, unele persoane se simt excluse din societate. Există o nouă tendință în medicină, chirurgia metabolică. S-⁠a constatat că dacă faci această intervenție chiar și la o persoană normoponderală, în unele cazuri dispare diabetul.

"Am mai avut complicații la plicaturi gastrice, dar niciodată atât de grave, care să ducă la decesul pacientului"
- Ciprian Duță, doctor chirurg Spitalul Județean Timișoara

"Complicații după cearta la telefon"

-⁠ Înțeleg că ați discutat din timp cu pacienta.

-⁠ Sigur. Am avut mai multe discuții. Apoi, intervenția s-⁠a desfășurat normal. Parcă era într-⁠o marți.

-⁠ Totuși…

-⁠ Miercuri după-⁠amiază, am înțeles de la ceilalți pacienți internați în salon că a avut o altercație telefonică, a țipat la telefon, din ce înțeleg cu cineva din familie. Când am ajuns, avea o

tensiune mare, 210 cu 120. Posibil, acest moment de nervozitate a dus la o dilatare, o creștere a presiunii abdominale. S-⁠au rupt acele fire de la operație.

-⁠ Înțeleg, de la apropiații Dianei Gorea, că ați plecat imediat după în concediu.

-⁠ După acel moment cu tensiune, ea n-⁠a mai avut probleme până vineri spre sâmbătă noapte. Eu am aflat sâmbătă, plecasem deja în concediu, eram pe drum. Așa că, aflând de complicații, am luat legătura cu un medic. E o echipă întreagă, nu sunt doar eu, care se ocupă de aceste intervenții. Omul a venit de acasă și a făcut operația.

-⁠ A stat în comă două săptămâni?

-⁠ Nu e adevărat. A fost conștientă imediat după operație. A fost atent monitorizată, după care starea s-⁠a deteriorat din nou. Cel mai probabil, din cauza apariției unei fistule la nivelul liniei de sutură gastrică. S-⁠a secționat stomacul prin aplicarea unor agrafe metalice. OK, ele sunt foarte sigure, mult mai sigure decât cusătura umană, dar există pericolul apariției unor fistule, unor găurici. Se întâmplă, în literatură, în procente între 2-⁠6%.

"Trebuia externată în 2 zile"

-⁠ Aici vorbim deja de ATI. Când starea s-⁠a înrăutățit, pacienta a ajuns la terapie intensivă, unde a contractat 5 bacterii.

-⁠ E adevărat.

- Aveți o explicație?

-⁠ Nu pot decât să vă felicit pentru demersurile făcute împreună cu echipa! Pentru că și noi suntem puși într-⁠o situație extraordinar de neplăcută. Dar trebuie să înțelegem că infecțiile nu se întâmplă doar din cauza dezinfectanților. E vorba de o subfinanțare în ultimii 50 de ani. Nu putem schimba totul într-⁠o săptămână. Vă spun sincer, pe vremuri spălam și feșele și apoi rebobinam! Așa am trăit dintotdeauna.

-⁠ Putem vorbi despre bacterii ca principală cauză a decesului?

- Nu poți să zici niciodată asta, că acel pacient a decedat din cauza infecției.

-⁠ Vorbiți de o sumă de evenimente nefericite care au dus la deces. În cazul nostru, bacterii și fistula.

-⁠ Exact. Trebuie să spunem că a mai fost o pacientă care s-⁠a operat în aceeași zi cu ea. A fost externată în două zile, cum trebuia să se întâmple și în cazul nostru.

"Am fost audiat"

- Înțeleg că fratele victimei a făcut o plângere la DNA împotriva dumneavoastră.

-⁠ Da, era cu luare și dare de mită. Vedeți, iar e o problemă, o încrâncenare împotriva doctorilor. Eu n-⁠am văzut familia, sincer, cât am fost acolo. Fratele, acuzându-⁠mă de dare și luare de mită, și-⁠a

acuzat și sora! Dar nu e vorba de așa ceva.

- Am văzut o foaie în care i-ați fi indicat victimei să plătească 1.500 de euro.

-⁠ Da, dar nu e vorba de mită. Am și factură. Se referea la suma care trebuia plătită către o firmă de materiale medicale. Eu nici n-⁠am văzut acei bani.

-⁠ Ați fost audiat?

-⁠ Sigur. Am fost chemat, am spus tot. Am primit apoi înștiințare că această cauză a fost clasată.

 

Cătălin Cîrstoiu, ex-director Spitalul Universitar de Urgență și actual decan al Facultății de Medicină:

"M-am operat la AKH pentru că nu aveam nici o soluție în România!"

- Bună ziua, domnule doctor, v-ați operat în străinătate la spitalul AKH, în Viena?

- Da, în 2009. Aveam un cancer de amigdală. Mulți dintre ganglioni erau atinși.

- Cum ați ales varianta din străinătate?

- Varianta din România era improbabilă. De fapt, nu aveam nicio soluție în România. În 2009, acest gen de operație nu se făcea.

- Și...

- Mai e ceva, stați să vă spun! Aveam nevoie de o radioterapie țintită, ganglionii cervicali sunt foarte sensibili. O radioterapie imprecisă mi-ar fi produs mari probleme. Și știți cum e radioterapia în România.

- Cum e?

- Dezastruoasă!

- Și cum v-ați decis pentru Viena?

- M-am hotărât după ce, vreme de trei săptămâni, nimeni nu a putut să-mi pună un diagnostic în România. Să știți că m-am operat pe banii mei! Dar spuneți-mi, e o problemă?

- Nu. Fiecare se operează unde poate.

- Să știți că mulți medici din România au făcut asta. S-au operat în străinătate.

- Cum vă simțiți acum?

- Bine. Au trecut 7 ani. Dar e o boală de la care orice e posibil.

 

Alexandru Rafila, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, fost consilier al ministrului Bănicioiu și actual președinte al Societății Române de Microbiologie:

"M-am decis pentru Viena. A fost de supraviețuire, n-aveam soluție terapeutică în România!"

- Domnule profesor Rafila, v-ați operat la rinichi la AKH?

- Da, în 2009. Aveam un chist gigant pe rinichi, făcusem tensiune 20 cu 12 și, dacă întârziam, aveam riscul de a-mi pierde un rinichi. Dar e o problemă?

- Nu e nicio problemă. E dreptul oricui să-și îngrijească atât cât de bine poate viața.

- S-au operat oameni importanți în străinătate.

- La cine vă referiți?

- Președintele României.Traian Băsescu, de pildă.

"Chiar când am avut nevoie, Institutul Fundeni era divizat în trei părți. Era o nebunie la Fundeni! Și nu am avut timp" - Alexandru Rafila, fost secretar de stat și actual președinte al Societății Române de Microbiologie

- Așa e. Cum ați ales Viena?

- Am avut ghinionul că era perioada, poate v-o amintiți, când Fundeniul se restructura. Și i-am rugat pe colegii mei din spitale să-mi dea un sfat, să găsesc o soluție. Am fost contracronometru, n-am avut timp.

- În România nu se putea face operația?

- N-am avut în România soluție terapeutică. M-am decis repede pentru Viena. N-am avut ce să fac! Era o chestiune de supraviețuire.

- Acum vă simțiți bine?

- Da. Am o tăietură de 35 de centimetri. Operația a fost grea, a durat cinci ore și jumătate. Dar acum sunt bine.

 

Dorel Săndesc, fost șef ATI la Spitalul Județean din Timișoara, secretar de stat pe timpul dramei de la "Colectiv", șeful Asociației Române de Anestezie și Terapie Intensivă

"Am suportat la Milano o intervenție de chirurgie robotică de prostată care nu se practică în România. Iar terapia am făcut-o în Japonia"

- Domnule profesor Săndesc, v-ați operat chiar imediat după "Colectiv" în străinătate?

- Da, domnule, așa e. Vă spun că vă respect. Am fost diagnosticat cu cancer la prostată în noiembrie 2015. Și am făcut operația pe 27 ianuarie 2016.

- Știți la ce ne gândim, nu?

- Dar i-am dus pe cei de la "Colectiv" afară până la urmă, nu?! Statul ăsta i-a dus. Așa cum se spune că n-am făcut, totuși le-am plătit toate cheltuielile!

- Unde v-ați operat, în Italia?

- Da. La o clinică din Milano, unde operează un medic român. Acolo se face o chirurgie robotică, o tehnică relativ nouă.

- În țară nu avem?

- Am întrebat la Cluj, unde se pregăteau niște oameni, dar nu erau condiții tehnice.

- Și după Milano ați plecat la terapie...

- Pe asta de unde o știți?

"Da, m-am operat robotic de prostată la Milano și apoi am făcut un tratament de imunoterapie oncologică în Japonia" - Dorel Săndesc, fost secretar de stat în guvernele Ponta și Cioloș

- Unde ați făcut terapia?

- În Japonia. Am făcut într-un centru special, pe o tehnică aparte, care concurează chimioterapia. Se numește imunoterapie oncologică și mi-au făcut în Japonia un fel de vaccin cu propriul meu sânge.

- Dacă...

- Să știți că m-am operat ca persoană particulară la Milano deși îndeplineam toate condițiile să-mi plătească statul. Dar, sincer, n-am vrut să aștept trei luni. Și vă mai spun ceva: l-am adus acum pe medicul acesta în România să opereze robotic la Timișoara. A și făcut o operație. Mi-a zis și mitropolitul Banatului: "A fost scris să scapi și să aduci tehnologia asta aici". Iar, apropo, soția mea s-a operat în România.

- Cât timp dumneavoastră erați plecat la București, o pacientă de 45 de ani a murit cu cinci bacterii la ATI Timișoara. Vi s-a spus ceva?

- Eu acum m-am întors la Timișoara, dar nu, nu știu.

- Când...

- Haideți să vă spun ceva sincer. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am scăpat! Și cred că noi, doctorii români, facem o treabă excelentă. Uitați, acum sunt la Londra, la un congres internațional de ATI, și  deja am început să cam deranjăm noi, românii, că am ocupat mai multe funcții de conducere în forurile internaționale.

 

Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii în perioada 2000-2003 în Cabinetul Adrian Năstase, șeful secției medicale a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca:

"Ca să evit popularizarea m-am operat la Viena!"

- Doamnă doctor, este adevărat că aţi suferit o intervenţie chirurgicală în străinătate?

- Da, dar s-a întâmplat demult.

- Ne puteţi spune când?

- În 2003. A fost vorba despre o corecţie chirurgicală a monturilor.

- La ce clinică a avut loc?

- La una din Viena.

- Şi de ce aţi ales străinătatea?

- Pentru că a avut loc imediat după terminarea mandatului la Ministerul Sănătăţii şi am dorit să evit popularizarea acestei probleme personale. Dar să ştiţi că eu am suferit o operaţie în ţară...

- Când v-aţi operat în România?

- În 1997 am suferit o histerectomie urmată de o hemoliză acută şi sunt în evidenţa medicilor noştri. Să ştiţi că avem doctori foarte buni, avem acum echipamente performante, nu mai suntem la coada ţărilor sărace.

- Dar condiţii la nivelul Occidentului avem?!

- Avem. Vă invit să vizitaţi secţia mea medicală de la Spitalul de Urgenţă Floreasca şi o să vedeţi că se poate. Totul e să vrei să munceşti.

- Dar despre infecţiile intraspitaliceşti ce puteţi spune?

- Eu consider că marea problemă o constituie abuzul de antibiotice şi proasta lor utilizare. Mai contribuie şi spitalul cu achiziţii proaste, o branulă sau o sondă urinară nesterile, dar mai vin şi pacienţii cu microbi de acasă.

- Care credeţi că este incidenţa infecţiilor nosocomiale în spitalele din România?

- În niciun caz nu sunt 0,2 cât sunt raportate acum. Cred că undeva la zece la sută. Să ştiţi că infecţii nosocomiale au fost, sunt şi vor fi în continuare peste tot în lume. Problema din România este că toată lumea s-a relaxat. Nimănui nu-i mai este frică de nimic. Înainte, când venea Sanepidul în spital parcă venea dracul. Acum nu mai vine deloc Inspecţia Sanitară.

- Nu mai sunt controale?

- Au venit după Colectiv. Dar până atunci nu mai veniseră de trei ani. Şi dacă nu există frica de control, nimeni nu face nimic din proprie conştiinţă. Asta-i mentalitatea acestui popor.