Al treilea nou-născut moare cu infecție în Spitalul Județean Suceava! Tatăl acuză autoritățile că ascund cauza comună a deceselor: piocianicul!

Articol publicat vineri, 2 septembrie 2016, 06:09

Zeci de acte documentate de ziar în ultima perioadă arată tactici de mușamalizare a infecțiilor mortale la nou-născuți.

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Vasile Emilian Haidamac se naște pe 25 februarie, într-o noapte tânără, așa cum spunem când ne dăm ghes să ne trăim viața.

Vasile vine pe lume la Spitalul Județean Suceava. Are 3,9 kilograme și e clinic sănătos.

"A doua zi, sunăm la spital și auzim pe fundal: trebuie să îl botezați repede pe copil!", povestește Tudor, tatăl lui Vasile.

Familia află că pruncul e într-o stare proastă prin invocarea preotului de o voce din planul secund al convorbirii telefonice. O voce care-i sufla colegului său.

Ca în adevărurile prea puternice ca să fie rostite direct.

Copilul moare în noaptea următoare, pe 27 februarie. Trecuseră 27 de ore de la naștere.

Pe Certificatul medical constatator al decesului nr. 216 din 29 februarie 2016, la cauzele morții, "care se înscriu cu litere majuscule", după cum îndeamnă o rubrică din document, scrie:

Stop cardio-respirator neresuscitabil.
Insuficiență respiratorie acută.
Bronhopneumonie congenitală cu Pseudomonas aeruginosa.

Piocianic!

"Congenital", portița de scăpare

Piocianicul este trecut ultimul la cauzele morții.

"Asta e normal, pentru că legea ne cere să punem o cauză imediată, una intermediară și abia apoi ceea ce a declanșat avalanșa", explică un medic de la un mare spital de urgență din București.

În cazul lui Vasile, infecția cu piocianic, unul dintre cei mai agresivi și recurenți germeni din spitalele românești, este considerată drept congenitală de către Spitalul Județean din Suceava.

"Congenital înseamnă prezent la naștere. Din păcate, bronhopneumonie congenitală a devenit o placă prin care unele spitale încearcă să mute responsabilitatea morții nou-născuților la mame sau la copil", spune același doctor.

"Cum putea să fie născut cu piocianic, o bacterie gram negativă de spital?! Poate dacă avea internări repetate", insistă doctorul cu experiență de aproape 30 de ani în saloanele ATI.

Două victime în trei zile

Sătean din Liteni și un om hotărât, tatăl lui Vasile se duce la șefii spitalului ca să caute răspunsuri la întrebările sale.

"Doctorul Cristian Irimie, șeful secției obstetrică-ginecologie, m-a primit într-un birou plin de fum, ca un iad al tabacului, și mi-a sugerat că soția mea a venit infectată,. Același lucru îl afirmase și într-un interviu pentru presa locală, la postul Intermedia TV. Mi-a zis că nu e nimeni vinovat, că se mai întâmplă", spune el.

Numai că, trei zile mai târziu, pe 1 martie, în aceeași secție de neonatologie de la Spitalul Județean Suceava, moare și Teodor Alexandru Manea.

A doua victimă cu aceleași simptome

Născut pe 17 februarie, copilul prezintă în timp toate simptomele unei infecții agresive.

Pe Certificatul de deces numărul 17 din 3 martie 2016, medicul scrie, după stopul cardio, la cauzele determinante: sepsis neonatal. Cazul a fost prezentat și de Antena 3, în emisiunea "În premieră".

Alexandru nu împlinise două săptămâni.

Familia nu se lasă

Inițial, familia Manea află că germenele infecției lui Alexandru a fost altul decât al lui Vasile, copilul dispărut primul.

Asta pentru că de la Spitalul Sf. Maria din Iași sosește la Suceava un rezultat de hemocultură pe care scrie Pseudomonas putida. Buletinul de analiză este datat 1 martie 2016, chiar ziua morții lui Alexandru.

Putida face parte din familia Pseudomonas, iar literatura medicală îl reține drept mult mai puțin agresiv decât Pseudomonas aeruginosa – piocianicul.

Ceva însă se întâmplă.

Familia Manea insistă.

Ancheta epidemiologică

Pe 22 martie 2016, tatăl și mama lui Alexandru Manea fac o plângere către DSP Suceava. Își angajează și avocat.

Confirmarea celor mai dureroase temeri ajunge la ei pe 4 aprilie.

DSP le comunică părinților că, în ciuda celor venite în primă instanță de la Iași, o altă analiză efectuată la Institutul Cantacuzino "confirmă prezența bacteriei Pseudomonas aeruginosa". Piocianic.

Într-o altă adresă, DSP le spune părinților că făcuse oricum "o anchetă epidemiologică la spital" și că așa descoperiseră problemele.

"Contaminarea mediului de spital cu microorganisme cu potențial nosocomial ar fi putut favoriza infectarea nou-născutului dvs. Manea Alexandru Teodor"
- DSP Suceava către familia lui Alexandru

Lucas, al treilea caz

Într-o cultură a negării, piocianicul își vede de treabă.

Recent, al treielea copil moare în același spital, cu aceleași simptome.

Și, din nou, județeanul din Suceava încearcă să mute privirile în altă parte, spun părinții acestei victime.

La Vasile, i-au atribuit Piocianicul mamei.

Lui Alexandru i-au spus întâi că nu are piocianic, până au fost siliți să recunoască.

Lui Lucas Paparuș, copilul în vârstă de 10 zile, mort acum două săptămâni, îi spun că-i vor da tatăl în judecată dacă nu se potolește.

"Diectorul Brădățan ne-a zis să nu-l mai deranjăm"

"Nu ne-a băgat nimeni în seamă, nu ne-a explicat nimeni de ce s-a îmbolnăvit copilul nostru. I-am solicitat directorului Tiberius Brădățan fișa medicală a lui Lucas ca să înțelegem ce a avut și de ce a murit, dar acesta ne-a amenințat că ne dă în judecată pentru hărțuire dacă îl mai deranjăm”, mărturisește Nicolae Paparuș, tatăl lui Lucas, pentru Obiectiv de Suceava.

”Vreau să aflu de ce a murit copilul meu, pentru că sunt sigur că a luat o infecție din spital și toți vor să ascundă acest lucru", continuă bărbatul.

Lucas, fiul lui și al Mădălinei Ioanei Saicu, s-a născut pe 7 august. A fost externat după trei zile, însă situația sa s-a înrăutățit brusc și ireversibil, exact ca în cazul primilor doi.

A murit pe 17 august. Iar părinții așteaptă încă răspunsul.

42

de achiziții de dezinfectanți de la Hexi Pharma a făcut Spitalul Județean de Urgență Suceava în perioada 2007-2015, dintre care 11 prin licitație (141.000 euro) și 31 prin negociere directă (253.200 euro)

17

coduri CVP a folosit Hexi Pharma la negocierile directe cu Spitalul Județean Suceava: produse de curățenie, dezinfectanți pentru mâini, dezinfectanți, clor, compuși cu funcție aminică, compuși cu funcție aldehidă, antiinfecțioanse și antiseptice pentru ginecologie, săpun, acid paracetic, produși pentru sterilizarea aerului

Nu există nici o legătură probată între folosirea substanțelor Hexi și piocianicul care pare omniprezent la Spitalul din Suceava.

Familia Manea va face însă plîngeri penale pentru moartea copilului lor, ”inclusiv pentru achiziția de dezinfectanți Hexi Pharma”.

Conducerea Spitalului Județean: ”Purtătorul de cuvînt”

Ziarul a contactat trei oficiali ai spitalului. Iată poziția lor inițială.

"Nu știu, vorbiți cu purtătorul de cuvânt al spitalului, doamna doctor Ganea. Este un caz care trebuie manageriat cu atenție, eu am renunțat la postul de purtător de cuvânt" Tiberius Brădățan, director medical Sp. Județean Suceava
"Vă rog să îl sunați pe domnul manager al spitalului, Vasile Râmbu. Eu sunt în ambulator acum, mă ocup de pacienți" Dr. Doina Elena Ganea, purtătorul de cuvânt al Sp. Județean Suceava
"Lăsați-mi o adresă de e-mail și în scurt timp veți primi răspunsul în scris de la purtătorul de cuvânt al spitalului" Vasile Râmbu, manager Sp. Județean Suceava, prin SMS, după apelurile și mesajele Gazetei

Aseară, spitalul s-a ținut de cuvînt și a oferit publicului, prin intermediul ziarului confirmarea că e vorba de o infecție.

Cu E coli, susține Spitalul Județean

Iată mailul primit de la Vasile Râmbu:

Vă prezentăm în cele ce urmează datele solicitate de dumneavoastră:

1. Cazul copilului M.A. :

- în data de 17 februarie 2016 ora 10.50 se naşte la Maternitatea Suceava copilul M.A. la termen, extras prin operaţie cezariană. Evoluţia stării generale a copilului este favorabilă, la fel cu cea a mamei, motiv pentru care se externează la domiciliu în data 20 februarie 2016.

- în data de 29 februarie 2016 se înregistrează prezentarea în UPU Suceava a copilului M.A. având diagnosticul prezumtiv: “Nou născut. Sindrom febril. Stare toxico-septică.”. Este transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi.

- în intervalul 20.02.2016 – 29.02.2016 nou născutul s-a aflat în îngrijirea familiei, conform declaraţiilor acesteia, fiind evaluat de 2 ori de către medicul de familie.

- ulterior copilul a decedat la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Sf. Maria” Iaşi.

2. Cazul copilului H.

- în data de 25 februarie 2016 ora 21.30 se naşte în Maternitatea Suceava copilul H de sex masculin prin operaţie cezariană primind diagnosticul de “Nou născut supramaturat. Hipoxie uşoară. Scor Apgar 8.“. La 5 minute de la naştere scorul Apgar scade la 7, copilul prezentând semne de insuficienţă respiratorie agravată. Se instituie manevre de terapie intensivă neonatală concomitent cu efectuarea de investigaţii paraclinice (biologice, radiologice). Diagnosticul devine în aceste condiţii “Bronhopneumonie congenitală. Pneumotorax stâng masiv.“ Evoluţia este în continuare nefavorabilă. Se recoltează aspirat bronşic din care laboratorul de analize izolează pe mediile de cultură colonii de Pseudomonas aeruginosa sensibile la 11 din cele 14 antibiotice testate.

- în data de 27 februarie 2016 ora 01.00 se pronunţă decesul pacientului, la 27 de ore de la naştere.

3. Cazul copilului P. L. A.

- în data de 7 august 2016 ora 16.30 în Maternitatea Suceava se naşte copilul P.L.A. La 4 ore de la naştere copilul a fost cazat împreună cu mama în sistem rooming-in, fiind alimentat natural la cerere. S-a externat în data de 10 august 2016 având o evoluţie favorabilă a stării generale.

- în data de 16 august 2016 nou născutul P.L.A. se prezintă în UPU - Spital Judeţean Suceava la ora 11.50 fiind adus pentru paloare, gemete, refuz de alimentaţie cu debut de 3 zile. Întrucât starea generală era influenţată se decide internarea în Secţia Pediatrie unde se instituie oxigenoterapie, tratament cu antibiotice, corticoterapie, perfuzii de reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică. În jurul orei 23.00 starea generală se degradează accentuat motiv pentru care este transferat în Terapie Intensivă unde se instalează stop cardio-respirator. Se efectuează manevre de resuscitare la care nou născutul nu răspunde, pronunţându-se decesul la 00.35. Diagnosticul final este “Stop cardio-respirator neresuscitabil. Observaţie bronho-pneumonie. Observaţie meningo-encefalită. Sindrom de deshidratare. Acidoză metabolică acută. Hiperpotasamie. Stenoza ureterală stângă.“.

Din produsele biologice recoltate s-au izolat pe mediile de cultură colonii de Escherichia coli comunitară sensibile la 11 din cele 12 antibiotice testate.

Menţionăm că a fost depusă o sesizare la Colegiul Medicilor Suceava pentru a ancheta cazul copilului H. Din informaţiile pe care le avem organizaţia profesională a medicilor nu a constatat existenţa unei culpe medicale. Pentru detalii vă rugăm să vă adresaţi Colegiului Medicilor Suceava.

Cu stimă,

Manager,

Ec. Vasile Rîmbu

Nici acum, în răspuns spitalul nu recunoaște piocianicul la cazul pe care-l numerotează cu 1, cel al lui Alexandru Manea, chiar dacă DSP a recunoscut părinților infecția pe baza analizei de la Cantacuzino!

În privința cazului numerotat 3 de către spital, cel al lui Lucas Paparuș, germenele declarat este E.coli comunitar.

"Dacă bebelușul a dezvoltat bronhopneumonie și meningoencefalită, înseamnă că a intrat în septicemie. Germenele de E.coli l-ar fi putut lua de la mamă în timpul nașterii sau din spital. Doctorii ar fi trebuit să facă până acum analize mamei pentru a determina sursa infecției. La cât de repede a evoluat infecția, e puțin probabil să fie vorba de E.coli comunitar, ci mai degrabă o infecție cu piocianic", spune o sursă medicală consultată de Gazetă.

Subiectul celor trei copii morți la Suceava continuă. ”Două zile a fost copilul meu cetățean român! Însă chiar dacă a fost cetățean numai două zile, asta i-a dat drepturi care i-au fost încălcate!”, spune unul dintre părinți.

Save

colectiv

Capitolul 7

Alte cazuri